Dintre zecile de proiecte si investitii in domeniul energiei verzi, unul singur pare sa prinda contur. La Podu Iloaiei, reprezentantii Asociatiei Producatorilor Agricoli din Magdeburg, din landul german Sachsen Anhalt, au luat in arenda aproximativ 1.200 hectare pentru infiintarea unei fabrici de biodiesel. Pe 12 februarie acestia vor veni la Iasi pentru a parafa afacerea. "Contam pe cel putin 1.200 hectare pentru investitia de la Podu Iloaiei. Intre 12-15 februarie germanii vor veni la Iasi, iar in cazul in care nu se razgandesc, afacerea va fi semnata. Vor cultiva porumb pentru productia de biogaz. Terenurile sunt luate deja in arenda pentru aproximativ 10 ani de zile", a explicat Neculai Olariu, directorul adjunct al Directiei Agricole si pentru Dezvoltare Rurala, intermediarul dintre cele doua parti implicate. In judetul Iasi, fermele care au parteneri de afaceri straini pot fi numarate pe degetele de la o mana, in primul rand din cauza faramitarii terenurilor. In momentul de fata, in afara de proiectul de la Podu Iloaiei nu mai exista decat un singur proiect de amenajare a unei statii de producere a biogazului, aproape de Pascani.
"Acum sunt in derulare doua proiecte, amandoua ale unor germani, cel de la Podu Iloaiei si unul la Pascani, ambele pentru producerea biogazului. In general, nemtii se decid greu, dar daca se decid va fi pusa baza unei instalatii pe baza dejectiilor animale de la ferma Lunca-Pascani", a declarat directorul adjunct. O alta oportunitate ratata din cauza faramitarii excesive a terenurilor a venit din partea unei firme din Cehia, care colaboreaza cu unul din supermarketurile intrate recent pe piata ieseana. Acestia doreau sa ia in arenda circa 1000 hectare, unde sa cultive cartofi. Singurul investitor care a pus in practica o afacere profitabila cu pamanturile iesenilor a fost un primar din Austria care a luat in arenda peste 4 mii hectare in toata zona Moldovei si aproape 400 hectare din comuna Ciohorani.
Planuri ecologice
Incepand cu anul acesta, motorina amestecata cu biocombustibilul trebuie sa reprezinte 2 la suta din consumul total din Romania, care insumeaza 230.000 tone, urmand ca pana in 2020 cota sa se mareasca la 20 la suta. Conform unei directive a Uniunii Europene, statele membre trebuie sa amestece treptat combustibilul traditional utilizat in transport cu biocombustibil, astfel incat, pana in 2010, biodieselul sa reprezinte 5,75 la suta din motorina de pe piata, urmand ca, in 2020, ponderea sa creasca la 20 la suta, scazand astfel gradul de poluare. Guvernul a aprobat in luna mai 2007 calendarul privind introducerea pe piata a amestecului de biocarburanti si carburanti conventionali, derivati ai uleiurilor minerale. De la 1 ianuarie 2008 trebuia sa intre pe piata motorina cu un continut de biocarburant de minimum 3 la suta in volum. Urmatorul pas va fi facut la 1 iulie 2008, pe piata fiind introdusa motorina cu un continut de biocarburant de minimum 4 la suta in volum si de la 1 iulie 2009, benzina cu un continut de biocarburant de minimum 4 la suta in volum. In momentul de fata, in Romania exista circa 30-40 de producatori de biodiesel inscrisi ca antrepozite fiscale, iar daca acestea ar produce la capacitate maxima, Romania ar putea deveni chiar si exportator de biodiesel. Comerciantii de combustibil care nu respecta aceste prevederi risca amenzi de la 7.500 la 15.000 lei.
Biodieselul este un combustibil cu caracteristici identice cu ale motorinei, dar, spre deosebire de aceasta, nu este un derivat al petrolului, ci este derivat din ulei vegetal sau animal. In general, uleiurile vegetale sunt uleiurile de floarea soarelui, de soia, sau uleiul de rapita. Combustibilul este unul biodegradabil, reduce emisiile poluante cu 50 la suta si este usor de amestecat cu motorina obisnuita.
Pentru mai multe informatii viziteaza Ziua de Iasi
