La peste 60 de kilometri de Cluj, localnicii comunei Sancraiu au intrat in Europa din punct de vedere al protectiei mediului. In sat, conceptele de salubrizare, ecologizare sau colectare selectiva a deseurilor sunt deja aplicate si sunt la mintea cocosului. La doar cinci kilometri de Cluj-Napoca, in Floresti, terenurile agricole sunt transformate in rampe ilegale de gunoi de catre constructori.
Cu toate ca la Primaria Floresti se depun zilnic sesizari privind depozitele ilegale de gunoi, administratia locala le ignora. Primaria din Sancraiu este data drept exemplu de catre reprezentantii Garzii de Mediu (GM) Cluj pentru modul in care este curatata comuna. Conform statisticilor Primariei din Sancraiu, fiecare dintre locuitorii comunei are contract de salubrizare.
In localitate, masinile de gunoi ridica sacii menajeri in fiecare luni. „Se aduna cam jumatate de pubela de la fiecare locuitor”, spune Peter Gyorgy Arpad, viceprimarul din Sancraiu. Localitate este plasata la sase kilometri de Huedin si are o populatie de 1.850 de locuitori si nu mai putin de 46 de pensiuni agroturistice.
In Sancraiu, albiile raurilor sunt curatate de localnici, pe strazile din centru sunt plasate, la distante de 50 de metri, cosuri de gunoi, iar trotuarele sunt impecabile. Secretul nivelului de 100% al salubrizarii comunei este o simpla hotarare a Consiliului Local, emisa in urma cu sapte ani.
„Consiliul Local a emis o hotarare prin care se instituia o taxa de mediu. Am observat ca cetatenii aruncau deseurile pe vai sau pe spatii virane. Am decis sa incheiem un contract la nivel de localitate, cu o firma de salubrizare din Huedin”, explica viceprimarul. Astfel, in fiecare luna localnicii platesc 22 de lei pentru serviciile de salubrizare.
„Lumea s-a invatat ca lunea se ridica gunoiul si, daca tot platesc, de ce sa nu il arunce?”, mai spune viceprimarul localitatii.
Ecologisti pana in maduva oaselor
Peste toate, in localitate mai functioneaza si o asociatie cu profil ecologic. Prin intermediul Asociatiei Ecologice Silvanus au fost implementate o serie de proiecte de ecologizare a zonei. Astfel, membrii si voluntarii asociatiei au amenajat lacurile din zona. „Am amplasat bancute si locuri pentru foc, astfel incat turistii sa fie intr-un mediu controlat”, mai spune Peter Gyorgy Arpad.
De asemenea, asociatia organizeaza anual o tabara ecologica pentru elevi. in parteneriat cu Peace Corps, in Sancraiu au fost reabilitate fantanile din comuna, doua parcuri din zona au fost amenajate, traseele montane au fost marcate, s-au printat pliante cu atractiile turistice din zona, au fost instalate doua panouri cu harta zonei si o descriere a comunei. De asemenea, Primaria, in parteneriat cu o asociatie ecologica din Ungaria si scoala din Sancraiu, a realizat masuratori ale apelor curgatoare, pentru a determina gradul de poluare. La scoala din localitate exista cursuri speciale de ecologie.
In plus, municipalitatea a incercat sa implementeze sistemul de colectare selectiva a deseurilor. „Nu am avut succes, deoarece nu exista procesatori. Am incercat cu PET-urile, dar o singura firma din Buzau a spus ca le preia.
Spuneau insa ca au nevoie de minim doua tone, or nu putem sa adunam atat deoarece nu sunt atatea PET-uri. In rest, nimeni nu preia deseurile selectate”, a mai declarat Peter Gyorgy Arpad.
Floresti, groapa de gunoi a constructorilor
Conform reprezentantilor GM Cluj, la polul opus, adica in randul celor mai murdare si delasatoare comune in ceea ce priveste salubrizarea, sunt Floresti, Gilau si Apahida. Aici, inspectorii de mediu au constatat ca s-au creat rampe ilegale de gunoi sau ca localnicii nu au incheiate contracte de salubrizare.
In comuna Gilau, spre exemplu, Directia Apelor Somes-Tisa a descoperit ca pe malurile lacurilor s-au depozitat peste 60 de metri cubi de PET-uri, care in final ajung in lacurile de acumulare Gilau sau Tarnita si pun in pericol cursul apei.
Cea mai flagranta situatie este inregistrata in Floresti, unde deseurile din constructii sunt depozitate peste tot. Proprietarii de terenuri agricole de la marginea soselei se trezesc ca peste noapte campurile sadite cu malai sunt acoperite cu resturi de betoane si sticla sparta. Unul dintre acesti proprietari este Jakab Francisc.
Ieri la amiaza, acesta curata terenul de resturi vegetale si de resturile provenite de la constructiile ridicate in cartierul Cetatea Fetei. „Vin aici cu basculele noaptea si pe inserate. Am facut plangere la Primarie, dar degeaba”, spune acesta.
Pe terenul sau, pe o distanta de 400 de metri, sunt plasate, la jumatate de metru distanta, gramezi imense de moloz, bucati de caramida, piatra sparta si alte gunoaie. Jakab Francisc spune ca gunoaiele provin de la santierele din zona. Pe de alta parte, el mai relateaza ca multi localnici s-au plans de abuzurile constructorilor, dar Primaria Floresti nu a luat nici un fel de masuri.
Pentru mai multe informatii viziteaza Ziua de Cluj
