Din pricina spatiilor verzi insuficiente, Cluj-Napoca va avea de suferit nu doar la capitolul sanatate, ci si la buget: nu va mai avea voie sa acceseze fonduri europene.
Daca peste trei ani autoritatile locale nu vor reusi sa raporteze o medie de 26 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor, Cluj-Napoca va pierde accesul la fondurile europene. Primarul Sorin Apostu promite ca pana in 2010 municipiul va ajunge la un minim de 21 mp pe cap de locuitor. Specialistii sunt sceptici si afirma ca nici la aceasta ora nu se cunoaste media spatiilor verzi din oras.
Primarul Sorin Apostu a afirmat in urma cu cateva zile la un post local de televiziune ca pana in 2010 va reusi sa stabilizeze media de spatiu verde pe cap de locuitor, astfel incat municipiul Cluj-Napoca sa nu primeasca interdictie la banii europeni.
“Daca pana in 2013 nu avem o medie de 26 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor, nu vom mai putea aplica proiecte pentru fonduri europene, iar eu chiar nu vreau asta pentru municipiul Cluj-Napoca”, a spus Apostu. In afara intentiei de amenajare a unor noi parcuri pe o suprafata de 200 de hectare, in zonele Lomb, Hoia si Faget, Apostu spune ca are planuri noi si pentru proprietarii de autovehicule. “Si-au facut un obicei de a incalca spatiile verzi. Cu timpul, acestea au disparut, s-au transformat in locuri de parcare. Dar vom inaspri regulamentul pentru cei care parcheaza in locuri nepermise”, a spus Apostu.
El a exemplificat ca si la aceasta ora sunt autovehicule care stau nefolosite si parasite pe spatiile care, de regula, constituiau parculete de joaca pentru copii sau erau amenajate in zone verzi. “Nu vom mai emite abonamente de parcare decat pentru acei proprietari care au revizia autovehiculului la zi. Toate autovehiculele parasite vor fi ridicate si retinute, iar amenzile vor creste pentru parcarile in locuri nepermise”, a dezvaluit primarul cateva din masurile menite sa impiedice deteriorarea zonelor verzi.
Primaria a comunicat ca in prezent Cluj-Napoca inregistreaza o medie de peste 17 mp de spatiu verde pe cap de locuitor si ca aceasta va ajunge, in 2010, la 21 mp. Din raportul de mediu pe 2007, efectuat de Agentia Regionala pentru Protectia Mediului, reiese ca fiecarui clujean ii corespund doar 15,2 mp de spatiu verde. Acelasi document mai arata ca in ultimii ani suprafetele ocupate de spatiile verzi s-au deteriorat foarte mult.
Alte cifre au fost prezentate insa de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (mai 2008): municipiul Cluj-Napoca s-ar situa pe un loc fruntas in tara la capitolul spatii verzi, cu 20,29 mp pe cap de locuitor. Urbanistul clujean Vasile Mitrea, preocupat de situatia zonelor verzi, afirma ca aceste date sunt irelevante. El lauda initiativa primarului de a infiinta noi parcuri, insa afirma ca o crestere a mediei de spatiu verde pe cap de locuitor nu poate fi estimata, atata timp cat nu se iau in calcul categoriile de spatii verzi care au fost incluse la fiecare medie in parte. “In primul rand, trebuie vazut ce anume s-a luat in seama atunci cand s-au calculat aceste medii.
Pentru ca legislatia in vigoare nu face o diferentiere intre zonele cultivate si cele amenajate”, spune Mitrea. Acesta a explicat ca, in cazul in care s-ar lua in calcul strict zonele amenajate, atunci Cluj-Napoca nu ar depasi o medie de 7 mp de spatiu verde pe cap de locuitor. “Or, daca s-a calculat zona Faget, cimitirele, care la noi sunt supraaglomerate, daca s-au calculat terenurile fara arbori si cele care au fost introduse in intravilan sau acele spatii cultivate care apartin unor institutii si nu au caracter public, atunci datele nu sunt relevante pentru media reala a zonei verde pe cap de locuitor”, a spus Mitrea.
Acesta a explicat ca in anii ’90 Clujul a ramas, alaturi de Pitesti, intr-o competitie nationala privind orasele cu preocupari in domeniul spatiilor verzi. “A existat un studiu de sisteme de spatii verzi si proiecte care vizau, printre altele, amenajari in Parcul Est, Feroviarilor, Iuliu Hatieganu. Acestea nu au fost realizate, iar pe atunci Clujul inregistra doar 7,1 mp de spatii verzi amenajate – intravilan – pe cap de locuitor”, a afirmat arhitectul. Intre timp, au disparut 20 de hectare de spatii verzi amenajate in favoarea unor proiecte imobiliare sau de alta natura, a mai aratat acesta, apreciind ca situatia nu avea cum sa se imbunatateasca.
