Problema amplasarii depozitului regional de deseuri s-ar putea rezolva in cazul in care Consiliul Judetean (CJ) Cluj va reusi sa convinga una dintre comunele clujene din preajma municipiului Cluj-Napoca sa doneze un teren viabil.
Chiar daca este vorba despre un proiect ecologic, primarii chestionati de ZIUA de CLUJ spun ca au primit oferte de la CJ, dar nu sunt incantati de ideea ca deseurile din judet sa se depoziteze pe teritoriul comunelor lor. Doar primarii din Aghiresu si Bontida sunt deschisi propunerii.
Asocierea dintre Primaria Chinteni si administratia judeteana, pentru terenul de 15 hectare din satul Padureni, pe care urma sa se realizeze centrul regional de deseuri, s-a anulat, desi acest proiect era intr-o faza destul de avansata. Ministerul de Mediu aprobase finantarea pentru demararea proiectului (circa 40 de milioane de euro, prin programul ISPA), iar administratia judeteana comandase masuratorile topografice. Dupa alegeri, primarul din Chinteni, Lucia Suciu, a anuntat ca terenul din Padureni ar fi revendicat de o parohie ortodoxa si ca centrul de deseuri nu se mai poate realiza.
Ca atare, reprezentantii CJ s-au vazut obligati sa reinceapa negocierile cu alte primarii in vederea obtinerii unui nou teren care sa se preteze la o astfel de investitie. Invitatie au primit comune precum Aiton, Aghiresu, Bontida, Caianu, Cojocna sau Feleacu.
Primarii nu par deloc incantati de ideea ca deseurile din intreg judetul sa fie depozitate pe teritoriile pe care le „pastoresc”. „Am primit o invitatie de la Consiliul Judetean, e, de fapt, un acord de principiu. in ce ma priveste, pot sa spun ca in nici un caz si cu nici o conditie nu voi accepta si nu voi permite ca acest depozit sa fie adus la Feleacu. Nici nu se pune problema, doar peste cadavrul meu…”, spune primarul din Feleacu, Nicolae Balea, care nu a negat ca are terenuri disponibile.
Primarul din Caianu, Vasile Pop, spune, de asemenea, ca i s-a cerut sa caute teren, dar ca a refuzat oferta Consiliul Judetean. „Am spus deja ca nu este teren disponibil pentru un astfel de proiect. La noi, aici, locuintele sunt razlete, unde sa amplasezi un depozit de deseuri? Oamenii nu ar putea accepta”, spune Pop. Primarul din Aiton, Nicolae Fagadar, a sustinut ca a refuzat deja propunerea Consiliului Judetean.
„Ne-au cerut peste 15 hectare. Nu avem atata teren”, a declarat Fagadar.
Mai receptiv s-a aratat primarul din Cojocna, Sorin Ranga, care a afirmat ca terenuri s-ar gasi, insa o decizie fara acordul consilierilor nu poate lua. „Nu stiu cat de viabile ar fi terenurile pe care le avem. in tot cazul, pentru un astfel de proiect trebuie dezbatere. Identificam terenul si mergem in Consiliul Local sa vedem ce propuneri vor fi”, a declarat Ranga. Si edilul din Bontida, Vasile Baciu, a fost mai deschis initiativelor administratiei judetene.
„Trebuie vazute avantajele si dezavantajele amplasarii depozitului de deseuri la noi. Teren ar fi disponibil si, oricum, noi mai avem un proiect de mediu in valoare de peste 500.000 de euro. Acesta include realizarea unei statii pentru compostarea deseurilor. Pentru proiectul regional putem cauta inca un amplasament viabil. Apoi trebuie cerut acordul Consiliul Local, pentru aprobarea propunerii de asociere cu administratia judeteana”, a spus Baciu. Nici primarul din Aghiresu, Sorin Lehene, nu a respins propunerea administratiei judetene.
De altfel, surse din Consiliul Judetean au informat ca negocierile cu aceasta comuna ar fi in stadiul cel mai avansat. „Trebuie cautat un teren care sa corespunda proiectului, pentru ca un centru regional de deseuri nu poate fi amplsat oriunde. Trebuie sa ai racorduri la gaz, lumina, apa. Oricum, dupa ce ma intorc din concediu, ma voi ocpua de aceasta problema.
Sa vad ce implica asocierea cu Consiliul Judetean, ce beneficii va avea comuna. Apoi, daca totul este in regula, vom consulta si populatia, pentru ca asa se procedeaza, iar Consiliul Local isi da acordul, se poate realiza asoicerea. Ideea este sa identificam terenul potrivit, pentru ca aici avem probleme si cu drumurile”, a spus Lehene.
Pentru ca acest proiect sa nu se loveasca de lipsa infrastructurii, in calcul au fost luate si potentialele amplasamente din orasele si municipiile judetului, spune aceleasi surse. Primarii „urbani” nu resping din start propunerea Consiliului Judetean.
Chestionat de ZIUA de CLUJ, primarul din Turda, Tudor Stefanie, spune ca mai degraba ar trebui schimbata legislatia, astfel incat sa se poata realiza mai multe centre de deseuri, nu doar una pe regiune. „Va dati seama ce ar fi ca deseurile din tot judetul sa parcurga acelasi drum, intr-un singur punct de depozitare. Orice s-ar spune, ca e ecologic si nu poleaza, eu tot nu cred ca ar conveni cuiva sa se invecineze cu un astfel de depozit al deseurilor”, a spus Stefanie.
Acesta a admis, totusi, ca – in cazul in care s-ar realiza un astfel de centru in zona Turda – costurile de transport al deseurilor s-ar diminua cu aproximativ 70% fata de sumele platite actualmente cu transportul la groapa de gunoi de la Cluj-Napoca. „De aceea cred ca cel mai potrivit ar fi ca noi sa putem sa ne cream propriul centru de deseuri, sa nu fim nevoiti sa primim toate deseurile din judet”, considera primarul.
Acesta a mentionat ca Turda s-a asociat cu cele noua comune din imprejurimi in asa-numita „Comunitate urbana Turda”, tocmai in ideea de a se putea atrage fonduri europene pe diverese astfel de proiecte. „in prezent, noi putem realiza doar rampe de transfer al deseurilor. Asta inseamna sa cheltuim de doua ori bani cu transportul.
Prima data deseurile ar trebui incarcate si transportate la aceasta rampa pentru a fi selectate, iar a doua oara ar trebui transportate la centrul de depozitare regional. Si atunci nu inteleg de ce sa nu ni se dea posibilitatea sa gospodarim noi deseurile, pentru asociatia noastra. Eu tot mai sper ca legea se va schimba si ca Ministerul Mediului va aprecia ca aceasta situatie nu avantajeaza pe nimeni”, a mai afirmat Stefanie.
