Balastierele din albia raului – inamicul public numarul 1
Miercuri dupa-amiaza, intr-un cort amenajat pe malul raului Mures, in satul Limba, comuna Ciugud, a avut loc o dezbatere publica in cadrul proiectului cu tema "O viata sanatoasa intr-un mediu mai curat la nivelul comunei Ciugud". Proiectul este derulat de Scoala generala Ciugud, condusa de prof. Mihaela Benchea, intr-o stransa colaborare cu Primaria si Consiliul local Ciugud, in frunte cu primarul Gheorghe Damian si viceprimarul Cornel Ceuca, fiind finantat de Administratia Fondului pentru Mediu. Managerul de proiect este Daniel Morar, profesor de geografie la scoala amintita.
Primarul Gheorghe Damian a subliniat ca locatia a fost special aleasa pentru desfasurarea acestei actiuni. In primul rand, denumirea satului provine de la o limba de pamant care exista in albia Muresului, o mica peninsula unde pe vremuri se faceau schimburi comerciale, fiind adusa cu plutele sarea de la Ocna Mures sau transportati bustenii de pe afluentii Muresului. In al doilea rand, in sat a luat fiinta Asociatia "Limbenii", condusa de Dorin Bucur, ONG care doreste ca prin actiunile sale raul Mures sa redevina ceea ce a fost odinioara.
La discutii au participat specialisti in domeniul apei si protectiei mediului, simpli sateni, pensionari, consilieri locali din Ciugud, cadre didactice si politistul comunei – in total peste 30 de persoane. Printre invitati s-au numarat Ioan Susman – sef de serviciu la Consiliul Judetean Alba, Florin Moldovan – sef de birou in cadrul Directiei "Apele Romane" Targu Mures, Mihai Corches – reprezentant al Sistemului de Gospodarire a Apelor Alba, prof. Emil Paul – specialist al Fundatiei Paem Alba Iulia, precum si Adrian Dusa – directorul Crucii Rosii Alba. Pentru inceput, satenii, indeosebi batranii, si-au amintit cu nostalgie despre felul in care arata zona Muresului in urma cu cateva zeci de ani, cand malurile raului erau o adevarata oaza de verdeata, iar apele erau limpezi si pline de peste.
De altfel, la propunerea primarului Gheorghe Damian, satenii au definit prin cuvinte-cheie cum arata Muresul odinioara, cum este el acum si cum doresc sa devina in scurt timp. In trecut, pentru limbeni Muresul era un loc linistit, frumos, unde copiii veneau cu bucurie la scaldat si se luau la intrecere, iar adultii se relaxau ori pescuiau. Pentru multi dintre copii, malul Muresului a reprezentat o adevarata scoala a vietii, invatand de la cei mai mari diferite lucruri folositoare (cum sa faca focul, cum sa prajeasca stiuletii de porumb etc.). Pentru crescatorii de animale, apa raului a fost considerata un dar dumnezeiesc, pentru ca vitele se adapau si se scaldau fara teama, pentru ca Muresul era curat si natural. Nu in ultimul rand, varstnicii si-au amintit de "nodul comercial" care-l reprezenta Limba. In schimb, la aceasta data Muresul este un pericol de inec din cauza balastierelor care exploateaza haotic albia raului, reprezinta un risc de infectie, deoarece este mizerabil, iar poluarea este la tot pasul in diferitele sale forme: zgomot de la draglinele din albie si basculantele de pe drum, care strica partea carosabila si, pe fondul trepidatiilor, fisureaza peretii caselor, PET-uri, rumegus etc.
Din pacate, cetatenii stiu ca, desi exista legislatie in domeniu, prevederile acesteia nu se aplica de catre factorii responsabili, existand diferite interese. Oamenii sunt, de asemenea, frustrati, ca nu se mai pot bucura acum de acest loc de agrement, iar ecosistemul este afectat. Ca sa nu mai vorbim ca acum raul reprezinta un pericol de inundatii. Din discutii a rezultat ca localnicii isi doresc din tot sufletul ca in viitor Muresul sa redevina raul pe care-l iubeau in trecut si sa reamenajeze malurile acestuia, in scopul dezvoltarii durabile a comunei in care s-au nascut si au crescut.
Inamicul public numarul 1 s-au dovedit insa balastierele, deoarece draglinele au ajuns sa exploateze albia chiar si in zonele interzise prin lege, dar, din nefericire, toata lumea inchide ochii. Cei de la Apele Romane acorda avizele de exploatare cerute de proprietarii balastierelor, care au acest drept legal, dar s-a lansat ipoteza ca tot reprezentantii Apelor Romane sunt cei care nu controleaza "la sange" respectarea prevederilor autorizatiilor aprobate, deoarece incaseaza de la balastiere o taxa, care acum este de 35.000 de lei vechi pe metrul cub de balast extras. In replica, reprezentantii Apelor Romane au aratat ca scoaterea balastierelor nu ar rezolva decat 30 la suta din problemele ridicate de sateni, restul trebuind facut prin educarea copiilor, inca de la gradinita si, eventual, colectarea contra cost a PET-urilor, daca va exista un investitor care sa le preia.
Locuitorii din Limba au aflat, insa, ca declararea comunei Ciugud ca zona umeda protejata de interes local prin adoptarea unei legi ar rezolva scoaterea balastierelor din albia Muresului. Cu conditia ca prevederile acestei legi sa se aplice. Dorinta si vointa oamenilor de a-si vedea visele cu ochii au fost atat de puternice, incat la un moment dat discutiile s-au aprins, lasand impresia ca interlocutorii se cearta. Era, de fapt, o dezbatere constructiva. Primarul Gheorghe Damian a spus ca doreste ca Directia Apele Romane Targu Mures sa sprijine cetatenii din Ciugud, pentru ca nu este permis ca interesul personal al cuiva sa duca de rapa interesul unei comunitati intregi. Intr-o discutie privata desfasurata dupa terminarea dezbaterii publice, satenii au spus ca nici parlamentarii judetului nu fac nimic in acest sens, preferand sa se certe toata ziua prin presa, in loc sa ia atitudine si sa faca ceva concret.
Pe aceasta tema intalnirile au continuat si in urmatoarele doua zile, la Hotel Parc din Alba Iulia, specialistii incercand sa elaboreze o strategie locala de dezvoltare a zonei raului Mures in comuna Ciugud, bazata pe intocmirea de proiecte cu finantare interna sau externa.
