Nici un studiu nu poate sa spuna clar in ce masura ne afecteaza sanatatea poluarile constante cu amoniac. ASP prefera sa vorbeasca de riscuri si nu de cazuri concrete de imbolnaviri ca urmare a expunerii la amoniac. Conducerea Garzii de Mediu condamna lipsa de implicare a institutiilor cu responsabilitati in acest sens care permite poluatorului sa depaseasca, in voie, limitele maxime admise la emisii.
Daca punctul de vedere al ASP ar fi fost unul transant, autorizatia de mediu eliberata combinatului Amurco ar fi fost mult mai aspra. Mai mult, daca s-ar demonstra ca poluarile afecteaza sanatatea, fapta ar fi penala, iar poluatorul ar risca chiar inchisoarea.
Autoritatea de Sanatate Publica, institutia care ar trebui, conform legii, sa evalueze si sa monitorizeze starea de sanatate a populatiei, sa identifice principalele probleme de sanatate publica, dar si sa aloce resurse in ameliorarea starii de sanatate, ezita sa dea un verdict clar in ceea ce priveste efectele poluarii cu amoniac asupra sanatatii bacauanilor. Mai mult decit atit, de citiva ani buni, ASP nu mai face nici masuratori ale emisiilor in atmosfera si nici nu le mai analizeaza pe cele facute de Agentia pentru Protectia Mediului.
"Din 2003, nu mai avem aparatura. Oricum, masuratorile noastre nu erau concludente, se faceau doar aici, si de aceea s-a renuntat. Probabil ca s-a uzat si aparatura si nu s-a pus problema achizitionarii alteia noi. Activitatea a fost preluata de Agentia pentru Protectia Mediului. Intr-o vreme, aceasta ne trimitea spre analiza rezultatele masuratorilor. Acum, doar daca e ceva deosebit si atunci intrebam la dispensarele din zona daca sint reclamatii sau daca s-a intimplat ceva. In general, se reclama disconfortul si se observa o crestere usoara a cazurilor de rinite si conjunctivite", spune dr. Antoaneta Dobreanu, sefa Serviciului Evaluarea Factorilor de Mediu si Avizare – Autorizare Sanitara din cadrul ASP.
Ultimele studii legate de efectele poluarii cu amoniac asupra sanatatii s-au facut prin 2000, de Institutul de Igiena de la Iasi. Insa nici acestea nu sint foarte concludente si precise si nici nu arata o crestere semnificativa a unor boli. Singurele dovezi ca amoniacul este un factor major in declansarea sau agravarea unor afectiuni si cauza cresterii mortalitatii si morbiditatii se gasesc in studii facute de alte tari, dupa cum recunosc cei de la ASP.
"La noi nu se poate vorbi de o crestere a afectiunilor respiratorii, de exemplu. Studiile celor de la Iasi nu au fost foarte concludente. Nu se poate spune cu certitudine ca amoniacul ar fi cauza cresterii unor afectiuni, nu e doar un factor la mijloc. Conteaza si daca bolnavul este fumator, daca maninca sanatos, daca e stresat sau are conditii de trai necorespunzatoare. Sint insa studii facute in strainatate care demonstreaza ca amoniacul ne afecteaza. Noi nu putem vorbi decit despre riscuri. Este logic ca poluarile produc efecte nocive asupra organelor. Au loc niste mutatii, daca nu la individul respectiv, la generatiile urmatoare. In timp, poate sa apara o crestere a incidentelor bronho-pneumopatiilor cronice obstructive, se accentueaza crizele de astm, afectiunile respiratorii, dar si bolile de ochi. Poluarea cu amoniac poate sa duca si la agravarea bolilor cardio-vasculare si insuficiente cardio-respiratorii. Grupele de virsta predispuse sint copiii si virstnicii", mai spune dr. Dobreanu.
Bolile profesionale au disparut ca prin minune
De ani buni de zile, Amurco sau fostul Sofert nu mai raporteaza la ASP nici cazuri de imbolnaviri profesionale. De altfel, conducerea Amurco a sustinut, in repetate rinduri, ca amoniacul nu este un factor nociv nici pentru populatie, dar nici pentru angajatii combinatului. Ultimele raportari privind imbolnavirile profesionale cauzate de amoniac dateaza din perioada 1983-1986. Atunci au fost constatate trei intoxicatii cu amoniu, mai multe iritatii ale cailor respiratorii, cazuri de astm bronsic, rino-faringite si alergii respiratorii. "De atunci, ASP nu a mai fost sesizata de combinat si nu s-au mai semnalat imbolnaviri profesionale", spune Anda Dumitrescu, purtatorul de cuvint al ASP. Tot aceasta arata insa ca, in cazul depistarii unor boli profesionale, angajatorul este obligat de lege sa faca investitii la locul de munca pentru a preveni noi imbolnaviri, un motiv suficient de bun, pentru unele societati, de a "uita" sa raporteze bolile profesionale.
Daca s-ar demonstra efectele nocive ale poluarii, fapta ar fi penala
In ceea ce-i priveste pe cei de la Garda de Mediu, lucrurile sint clare: ASP ar trebui sa arate mai mult interes fata de sanatatea populatiei si mai ales sa sprijine institutiile de mediu in demersurile de combatere a poluarilor.
"ASP spune ca nu sint influente asupra sanatatii si nu exista cazuri dovedite de imbolnaviri. Daca o autoritate cu competente in domeniu iti da un asemenea raspuns, nu stiu ce sa mai zic. Este grav ca ASP nu se implica sa demonstreze efectele pe care le are amoniacul asupra sanatatii. Daca s-ar demonstra, poluarea ar constitui infractiune, iar pentru poluare s-ar da urmarire penala si s-ar face chiar puscarie. Asa, fapta este contraventie si se sanctioneaza cu maxim un miliard. Cu o amenda nu rezolvi problema. Punctul de vedere al ASP s-a cerut si in momentul autorizarii Amurco. Daca institutia ar fi venit cu un studiu ca emisiile de amoniac ne afecteaza sanatatea, autorizatia eliberata ar fi continut conditii mult mai drastice, termene de conformare mai scurte si s-ar fi impus mai devreme monitorizarea on-line la cos, nu la finalul planului de masuri. Dar ar fi trebuit demonstrate efectele nocive ale poluarii, aveam nevoie de probe pe care ASP nu le detine", spune Titi Secara, comisarul sef al Garzii de Mediu.
Pentru mai multe informatii vizitati Ziarul de Bacau
