Agricultura românească este puternic afectată de schimbările climatice, iar fermierii se confruntă cu secetă extremă, soluri degradate și resurse de apă tot mai reduse. Potrivit unui sondaj realizat de WWF-România, în parteneriat cu Administrația Națională de Meteorologie (ANM) și cu sprijinul European Climate Foundation (ECF), fermierii din România sunt printre cei mai vulnerabili la criza climatică și se simt prea puțin sprijiniți pentru a-și adapta fermele la noile condiții.
Sondajul, realizat în trei regiuni agricole importante – Banat, Transilvania și Maramureș – a implicat cinci asociații agricole naționale, care reprezintă peste 22.600 de fermieri și două milioane de hectare de teren agricol. Rezultatele evidențiază faptul că seceta și arșița sunt principalele probleme pentru agricultori, urmate de reducerea resurselor de apă, înmulțirea dăunătorilor și bolilor la plante și creșterea costurilor de producție.
,,Schimbările climatice generate de activitățile umane rămân principalul factor care determină temperaturile extreme ale aerului și suprafeței mării (nivelul CO2 a atins nivelul record de 422 de părți per milion/ppm). Se cer măsuri urgente de mitigare, adaptare și conștientizare, la fiecare nivel – național și regional”,
a afirmat Dr. Mihaela Caian, expert în cadrul ANM.
2024, cel mai cald an înregistrat: „Dacă nu acționăm acum, va fi prea târziu”
Administrația Națională de Meteorologie a confirmat că 2024 a fost cel mai cald an din istorie, atât la nivel global, cât și în România, unde temperatura medie anuală a fost de 11,6°C, adică cu 2,52°C mai mare decât media perioadei 1981-2010.
„Anul 2024 a fost confirmat de Serviciul Copernicus ca fiind cel mai cald an la nivel global din 1850 încoace. Este totodată primul an în care temperatura medie globală depășește pragul de 1,5°C peste nivelul preindustrial (1850-1900). Dacă aceste depășiri devin consecutive pe o perioadă de cel puțin 10 ani, vom încălca limitele stabilite prin Acordul de la Paris pentru a menține o Planetă locuibilă”,
a declarat dr. Mihaela Caian, expert climatolog în cadrul ANM.
Cantitatea totală de precipitații a fost cu aproximativ 17% mai mică decât media perioadei 1991-2020, iar modelele climatice arată că temperaturile vor continua să crească.
România se va confrunta cu secete mai lungi, valuri de căldură mai intense și o reducere și mai mare a apei disponibile în sol, mai ales în regiunile sudice și estice ale țării.
Fermierii se adaptează singuri, fără sprijin suficient
În lipsa unor politici eficiente de sprijin, mulți fermieri sunt nevoiți să își găsească singuri soluții pentru a face față schimbărilor climatice.
Unele ferme au investit în sisteme de irigații, altele au încercat schimbarea tipurilor de culturi, iar fermele mari au început să implementeze metode de agricultură regenerativă și să planteze perdele forestiere pentru protejarea solului și conservarea apei.
Asociațiile agricole susțin că, deși fermierii încearcă să se organizeze, sprijinul din partea statului este insuficient.
„Am făcut un prim pas în a reuni voci neauzite de la firul ierbii, reprezentanți de autorități publice, experți și cercetători care au nevoie să discute împreună și în mod constant pentru a aborda într-un mod concertat provocări majore și urgente ce amenință comunitățile rurale, activitatea de producere a hranei, precum și sănătatea și bunăstarea oamenilor de la oraș pe viitor”, a declarat Mara Cazacu, specialist dezvoltare durabilă în cadrul WWF și coordonator al proiectului.
Totodată, fermierii afirmă că măsurile de finanțare disponibile prin politica agricolă (subvenții, granturi, credite complementare) nu sunt adaptate la realitățile din teren și nu acoperă costurile implementării unor practici mai durabile.
În plus, lipsa unui serviciu public de consultanță agricolă este o problemă majoră, întrucât mulți fermieri nu au acces la informații despre cum să își protejeze mai bine solul și resursele naturale.
Ce măsuri propun fermierii?
În sondajul WWF-România, agricultorii și specialiștii din domeniu au propus o serie de măsuri urgente pentru ca agricultura românească să devină mai rezilientă la schimbările climatice:
- subvenții mai bine direcționate, pentru ca fermele mici să poată investi în sisteme de irigații și protecție a solului;
- crearea unui sistem public de consultanță agricolă, care să sprijine fermierii cu informații și soluții tehnice adaptate fiecărei regiuni;
- facilitarea accesului la piețele locale, astfel încât micii producători să își poată vinde produsele direct consumatorilor;
- promovarea agriculturii regenerative, pentru refacerea solurilor și combaterea efectelor secetei pe termen lung.
Fermierii trag un semnal de alarmă: „Fără măsuri urgente, fermele mici vor dispărea”
Sondajul WWF-România arată că, fără măsuri concrete și rapide, agricultura românească riscă să fie acaparată de marile corporații, iar fermele mici și de familie, care asigură diversitatea producției locale, vor dispărea treptat.
Participanții la studiu subliniază că viitorul agriculturii românești depinde de o abordare coerentă din partea autorităților.
Printre priorități se numără:
- un sprijin real pentru micii producători,
- reducerea birocrației,
- dezvoltarea unor programe de instruire și informare pentru fermieri
- și sprijinirea inițiativelor locale prin centre de colectare, procesare și piețe de desfacere.
WWF-România consideră că acest sondaj este un prim pas spre un dialog real între fermieri, autorități și experți, însă avertizează că, fără decizii ferme și investiții pe termen lung, viitorul agriculturii românești și al securității alimentare rămâne în pericol.
,,Principala provocare devin acum schimbările climatice, însă sunt și alte provocări cronice care au nevoie de o rezolvare (…) Este nevoie ca autoritățile publice să se implice real, alături de societatea civilă care are toată deschiderea pentru a construi, testa și scala inovații capabile să ne asigure o plasă de siguranță pentru ce va veni în viitor, din punct de vedere climatic”,
a mai spus Mara Cazacu.
#schimbariclimatice #impactfermieri #agribusinesssitemperaturi #supportpentrumiciifermieri #mitigationandadaptationtoclimatechange #climatechangeresilience #1.5gradecelsius
