Caderile masive de zapada, frigul si viscolul, care au cuprins Europa in aceasta primavara, sunt, potrivit climatologilor de la Institutul din Potsdam, influentate puternic de topirea ghetii marine arctice.
Climatologul Roxana Bojariu sustine insa ca, desi gheata care acopera Oceanul Arctic s-a injumatatit in ultimii 30 de ani, teoria potrivit careia, intre schimbarile cliamtice si acest fenomen ar exista o legatura stransa, trebuie demonstrata, in continuare, prin cercetari si date statistice ample.
Topirea ghetii arctice aduce cu sine modificari ale circulatiei atmosferice, mai ales in emisfera nordica, iar legatura dintre acest fenomen schimbarile climatice, desi devine din ce in ce mai evidenta, trebuie sustinuta, in continuare, prin noi studii si date statistice intemeiate”, a declarat, pentru Green Report, climatologul Roxana Bojariu.
In 1979, anul in care au inceput masuratorile satelitare, gheata care acopera Oceanul Arctic masura in jur de 7 milioane de kilometri patrati, in timpul verii, iar in septembrie 2012 a ajuns la 3,4 milioane kilometri patrati.
Legatura dintre acest fenomen si schimbarile climatice este din ce in ce mai clara, desi lumea stiintifica nu este intrutotul de acord asupra aecstui subiect”, a spus climatologul Dim Coumou de la Institutul pentru cercetari climatologice, Potsdam.
Pentru un alt sustinator al acestei teze, profesorul de stiinte ale Pamantului si atmosferei de la Universitatea Cornell, New York, Charles Greene, explicatia este urmatoarea: cu cat exista mai putina banchiza care sa reflecte razele soarelui, cu atat marea se incalzeste mai mult si accelereaza, la randul sau, topirea banchizei.
Schimbarile care au loc in banchiza cresc probabilitatea ca frigul arctic sa coboare spre sud. Dar este greu de spus care regiuni vor fi afectate. Nu stim prea bine cum acest fenomen interactioneaza cu alte elemente ale sistemului climatic, precum el Nino sau la Nina„, a spus Greene.
