Asociatia ViitorPlus a inceput anul trecut un proiect care vrea sa schimbe obiceiurile de consum ale romanilor. Ei le-au oferit, in locul pungilor de plastic care ajung fie in copaci, fie in rauri, o "Sacosa de panza", realizata cat mai sustenabil cu putinta. Iulian Ifrim, managerul proiectului, povesteste cum au reusit sa vanda 6.000 de sacose ecologice, produse din materiale naturale, fara a genera deseuri, iar fondurile obtinute le-au folosit pentru a plati sase angajati cu dizabilitati sau dificultati de integrare.
Interviu de Carmen Albisteanu
carmen.albisteanu@green-report.ro
Spuneti-ne mai multe despre proiectul “Sacosa de panza”. De unde v-a venit ideea sa creati sacose din material natural?
Ideea a aparut odata cu modificarea peisajului, odata cu aparitia pungilor de plastic ca noua specie prin padurile si apele noastre. Atunci am constientizat cat de periculoasa este punga de plastic, am aflat ca acest lucru urat care strica peisajele traieste pana la 1000 de ani, ne polueaza pamantul, apa si aerul si omoara zeci de mii de animale anual. Dorim ca proiectul sa fi un exemplu de sustenabilitate. Prin implicarea a 6 persoane aflate in dificultate realizam sacose din materiale naturale, organice si reciclate. Materialele folosite sunt obtinute la nivel local iar in procesul de productie nu producem deseuri. Sacosele le personalizam si le vindem catre persoane fizice, magazine bio, librarii sau catre companii pentru evenimente interne.
Care a fost parerea oamenilor despre ele, avand in vedere faptul ca mai toti romanii sunt obisnuiti sa foloseasca zeci de pungi de plastic pe care le arunca atunci cand ajung acasa?
Aici avem trei categorii de oameni, cei carora le pasa de probelemele din jur si care cred ca pot face ceva, cei care identifica problema, insa nu au un impuls suficient de puternic pentru a ii face sa actioneze si cei care se orienteaza doar spre binele lor, inconstienti fiind ca binele individual nu poate aparea fara un bine comun. Prima categorie s-a bucurat ca au posibilitatea de a cumpara o sacosa din panza naturala, netratata si realizata de persoane aflate in dificultate. Celorlalte persoane Sacosa de Panza fie li se pare un moft, fie cred ca este un proiect si o sacosa buna, insa fara sanse de reusita.
Cat de usor sau cat de greu credeti ca se vor obisnui romanii sa renunte complet la pungile de plastic? Credeti ca acei 0,2 lei pe care ii platesc drept eco-taxa ii motiveaza sa nu mai cumpere asa de multe pungi?
Intai ar trebui sa intelegem motivele pentru care folosim pungile de plastic. Consider ca sunt trei motive. Primul tine de comoditate, uitam sau ne este mai comod sa nu luam o sacosa cu noi la munca sau oriunde mergem si cand ne oprim la magazin sa o scoatem. Al doilea motiv tine de costul infim de 0,2 lei pe punga de plastic. De multa lume acest cost este considerat ca inexistent. Am auzit oameni care spuneau ca orice e sub 50 de bani e nimic si atunci practic nu pierd nimic platind 0,2 lei pe o punga. Un ultim motiv si poate cel mai important este indiferenta.
Cred ca oamenii se pot obisnui destul de repede daca le creezi contextul. Trebuie luata o masura legislativa de interzicere a tuturor pungilor de plastic sub o anumita grosime, taxarea mai mare pentru restul pungilor de plastic si o standardizare clara pentru ce inseamna pungi biodegradabile. In paralel trebuie oferita si solutia, pentru pungile mici de plastic sa oferim pungi din materiale organice si biodegradabile si pentru cumparaturile mai mari sa oferim sacose din material textil. Aceste sacose pot fi facute cu buzunare, sub forma de portofele, pot fi facute din materiale usoare, subtiri si rezistente astfel incat populatia sa nu fie frustrata.
Mai cred ca si marii si micii comercianti au obligatia sa participe. In loc sa tot ofere pungi de plastic in nestire, ar trebui sa gandeasca si sa pregateasca actiuni de sensibilizare a populatiei.
Cate sacose ati produs pana acum si cate ati vandut? Ce planuri aveti cu banii pe care ii obtineti in urma vanzarii lor?
De la startul productiei, in Septembrie 2009, si pana in prezent am realizat si am vandut aproximativ 6000 de sacose de panza. Banii ii folosim in primul rand la plata salariilor celor 6 persoane aflate in dificultate si a materiilor prime care, fiind naturale si organice, sunt putin mai scumpe. Apoi acoperim celelalte cheltuieli.
Desi am avut luni in care veniturile au depasit cheltuielile, in total pe primele noua luni de activitate suntem in pierdere. Pierderea este acoperita momentan din fondurile asociatiei. Estimam ca toate costurile vor fi acoperite la comenzi lunare de aproximativ 1000 de sacose.
Spuneati ca ati angajat persoane defavorizate social pentru a produce sacosele. Despre cate persoane este vorba si cum le-ati ales?
Lucram cu 6 persoane aflate in dificultate toate angajate pe carte de munca pentru care se platesc taxele catre stat la zi. Trei sunt persoane cu handicap fizic ce lucreaza la domiciliu si celelalte trei persoane sunt cu nevoi de integrare socio-profesionala. Sunt persoane care din diverse motive au fost marginalizate si au acces mai greu la piata muncii.
Pentru aceste persoane, "Sacosa de panza" reprezinta un program in care ele invata ce inseamna un loc de munca, isi formeaza capacitatea de a realiza mai multe sarcini diferite, capacitatea de comunicare, lucrul in echipa, se obisnuiesc cu un program de lucru, devin mai responsabile si isi castiga singure banii. Aceste persoane sunt asistate cu ajutorul asociatiei partenere "Ateliere Fara Frontiere" in eventualele demersuri de care au nevoie, fie ca aceste demersuri inseamna recuperarea documentelor de identitate, rezolvarea problemei locuintei, ameliorarea si rezolvarea problemelor de sanatate si adictie, monitorizarea psihologica, informarea si consiliere juridica, imbogatirea cunostintelor si nu in ultimul rand lansarea pe piata muncii.
Scopul final al programului este ca ele sa aiba abilitatile necesare gasirii unui loc de munca stabil, astfel incat sa se poata intretine singure.
S-a imbunatatit in vreun fel situatia lor sociala dupa includerea in proiect?
Putem spune ca situatia persoanelor care au trecut prin acest atelier de insertiune s-a imbunatatit. Sunt persoane care acum se pot concentra si pot respecta un program de lucru de 8 ore, care stiu ce inseamna o norma de productie si de ce e important sa o respecti, stiu ce inseamna sa iti respecti colegii de munca si ca e important sa ai si sa urmezi un regulament de munca.
Cu sprijinul Ateliere Fara Frontiere, doua dintre aceste persoane si-au gasit deja un loc de munca. Alina lucreaza inca din februarie intr-un magazin alimentar ca vanzatoare iar Ioana lucreaza de peste o luna intr-un hipermagazin la amenajarea rafturilor. A treia persoana, Georgiana va ramane in confectii textile. Din toamna va lucra intr-un atelier unde sigur isi va da silinta sa realizeze cele mai bune uniforme sau asternuturi de pat. Deja am angajat o noua persoana in atelier si suntem in cautarea altora.
Spuneati ca ati redus la zero nivelul deseurilor din productie. Cum a fost posibil acest lucru?
Toti angajatii din acest proiect cunosc ceea ce ne dorim sa facem, stiu ca vrem sa luptam cu pungile de plastic si ca vrem sa reducem poluarea. Stiu de ce folosim materiale netratate, nevopsite si de ce vrem sa nu avem resturi. Ei lupta alaturi de noi pentru un mediu mai curat si sunt cei mai buni ambasadori ai nostri.
Colaborarea cu ei, un maistru bun si creativitatea ne ajuta sa reducem deseurile la zero. Astfel maistrul croieste sacosele in asa fel incat sa nu ramana resturi. Daca totusi raman, angajatii le pun deoparte si ulterior facem fasii din aceste resturi pentru a lega cu ele etichetele din hartie reciclata de sacose.
Unde pot fi gasite sacosele?
Momentan sacosele pot fi gasite online pe www.viitorplus.ro, www.charitygift.ro, www.rangali.ro sau in magazine din Bucuresti ale Natural Paris sau Diverta.
Care sunt pasii urmatori pe care ii veti urma cu proiectul? Ce proiecte de protectia mediului mai intentionati sa realizati?
Avem planuri mari, de aceea avem nevoie de toata sustinerea pe care fiecare o poate oferi. In primul rand, vrem sa incepem colaborarea cu inca doua retele de magazine si din toamna vrem sa incepem colaborarea cu un lant de hipermagazine. Nu ni se pare normal ca in prezent in astfel de magazine nu se ofera ca alternativa si o sacosa de panza.
A doua directie este pe educatie, vrem ca romanii sa inteleaga de ce este periculoasa punga de plastic si de ce este bine sa folosim o sacosa de panza.
Si nu in ultimul rand, avem in plan o restructurare. In prezent avem un atelier de 10 metri patrati in care am realizat tot ce am prezentat mai sus. Nu putem sa ne realizam planurile cu utilajele invechite pe care le avem si in acest spatiu asa ca vrem sa dezvoltam atelierul si sa infiintam si o sectie de serigrafie pe textile.
