După știrea bombă de luni potrivit căreia Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că șunca și cârnații sunt produse cancerigene, nimeni nu v-ar putea acuza că începeți să puneți la îndoială toate lucrurile cu care intrați în contact sau le mâncați. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, organizație care colectează și publică statistici și studii referitoare la această boală, a publicat o listă cu toate substanțele și acțiunile cu pontențial cancerigen, informează The Guardian. Agenția a împărțit lista în trei categorii: „condiții de expunere”, „amestecuri” și „agenți”. Iar ca fapt divers, carnea roșie nu este pe nicio listă.
Circumstanțe de expunere la agenții cancerigeni
- Tutunul și fumatul – este cea mai cunoscută expunere la cancer. Preparat din frunzele plantei de tutun, aprins în țigări sau pipe produce un fum care este inhalat și apoi expirat. Istoria fumatului începe înaintea anilor 5.000-3.000 î. Hr când planta era cultivată de agricultori în America de Sud.
- Lămpi solare și aparatele de bronzat din solarii – șezlongul de bronzare este o instalație care emite radiații prin razele ultraviolete . În cazul bronzului cosmetic, persoanele se expun la radiația UV, care poate cauza cancer de piele, cataracte și îmbătrânirea prematură a pielii.
- Producția de aluminiu – riscurile sporite de cancer pulmonar și de cancer la vezica urinară au fost raportate la muncitorii care lucrează cu instalațiile de reducere a aluminiului. Fumul de la produsele chimice pe care muncitorii îl pot inhala și expunerea la smoala de gudron de cărbune pentru perioade lungi pot cauza cancer.
- Arsenicul din apa potabilă – un chimic extrem de toxic utilizat în crearea de aliaje pentru industria manufacturieră, poate ajunge în apa potabilă, în special în apele freatice. Este cunoscut că arsenicul cauzează cancer de piele și are o legătură cu cancerul de ficat, plămâni, rinichi, și cancerul de la vizica urinară.
- Producția auraminei (colorant de culoare galbenă pe bază de cetonă, de clorură de amoniu și de zinc, folosit pentru vopsirea materialelor textile) – în rândul bărbaților angajați în producția auraminei au fost găsite numeroare tumori la nivelul vezicii urinare. Aceste tumori sunt cauzate de inhalarea agenților nocivi, cum ar fi formaldeina și suflul, substanțe folosite în procesul de fabricație.
- Producția încălțămintei și repararea acesteia – risc sporit al cancerului nazal și leucemie. Riscul de cancer în fabricarea încălțămintei depinde de durata și nivelul expunerii la cancerigeni precum praful, benzen și alți solvenți.
- Curățarea hornului – Acest proces, de curățare a hornului de praf și de cenușă, a fost făcut, istoric vorbind, de băieți capabili să urce pe horn. Acum, acest proces se face mecanizat. Această ocupație poate provoca o formă foarte specifică numită cancer “coșar”, cauzat de inhalarea și înghițirea accidentală a cărbunelui, fumului de lemn ars și alte reziduuri.
- Gazificarea cărbunelui – Procesul de formare a gazului este întreținut de anumite reacții dintre cărbune, oxigen, auburi și dioxid de carbon. A fost demonstrat că acest proces poate cauza cancer pulmonar.
- Distilarea cărbunelui cu gudron – derivat al cărbunelui, gudronul este un lichid vâscos de culoare închisă, cu miros specific, care se obține prin distilarea uscată a unor materii organice. Este folosit ca o bază pentru învelișuri și vopsele, în acoperișuri și pavaj, și ca liant în produse de asfaltare. Atât gudronul de cărbune cât și smoala de gudron de cărbune au numeroși compuși chimici care includ cancerigeni cum e banzenul. Populația este expusă la aceste reziduuri prin poluarea mediului înconjurător.
- Producția cocsului (produs solid obținut din cărbunele de pământ, din reziduuri de petrol sau din gudroane prin încălzire la temperaturi înalte și întrebuințat ca materie primă sau combustibil în metalurgie, în industria chimică și în gospodărie) – muncitorii la instalațiile de cocs sunt expuși la riscul cancerului pulmonar și cancerului renal.
- Fabricarea mobilierului și a dulapurilor – risc de cancer nazal;
- Minerit hematit (subteran) cu expunerea la radon – risc de cancer pulmonar;
- Fumatul pasiv – poate provoca risc de cancer pulmonar, afecțiuni ale inimii, accident vascular cerebral si boli pulmonare obstructive cronice.
- Extragerea fierului și oțelului – risc de cancer pulmonar;
- Fabricarea izopropanolului (proces ce folosește acizi puternici)
- Fabricarea coloranților magenta – risc de cancer la vezica urinară;
- Expunerea profesională a unui pictor – risc de cancer pulmonar;
- Pavarea și învelirea acoperișurilor cu smoală de gudron de cărbune
- Industria cauciucului – risc de cancer la vizica urinară, plămâni și leucemie.
- Expunere profesională la vaporii puternici de acizi anorganici care conțin acid sulfuric – risc de cancer pulmonar;
Amestecuri cancerigene
- Amestecuri naturale de aflatoxine (familie de micotoxine cancerigene produse de către mucegaiuri) – risc de cancer la ficat;
- Băuturi alcoolice – risc de cancer la sân, colorectal, laringe, cancer la ficat, esofag, cavitatea bucală și cancer la faringe;
- Nucile de arec (sau betel) – risc de cancer esofagian și la cancer de gură;
- Betel fără tutun – risc de cancer la cavitatea bucala;
- Coajă de betel cu tutun – risc de cancer la cavitatea bucala;
- Smoala de gudroane de cărbune;
- Gudronul de cărbune;
- Gazele emise la arderea combustibilului (din cărbune) de uz casnic;
- Evacuarea diesel;
- Uleiurile minerale, netratate și tratate ușor;
- Fenacetină, amestecuri ce conțin analgezice – risc de tumori renale, pelviene și ale tractului urinar;
- Plantele care conțin acid aristolohic – pot porvoca boli de rinichi și cancer al tractului urinar;
- Bifenilii policlorurați (PCB) – risc sporit de melanom, cancer la ficat, cancer la vezica biliara, cancerul tractului biliar, cancerul tractului gastro-intestinal, cancer la creier, și poate fi legat de cancerul la sân;
- Peștele sărat în stil chinezesc – risc de cancer nazal și la faringe;
- Uleiurile de șist (rocă stratificată având proprietatea de a se desface în plăci subțiri)
- Funingine;
- Produse din tutun (fără a fi fumate) – riscul de cancer de laringe și gura;
- Praful de lemn – risc de cancer nazal;
- Carnea procesată – riscul de cancer intestinal;
Agenți cancerigeni si grupuri de agenți
- Acetaldehida;
- 4-Aminobifenil;
- Acizi și plantele care conțin aristolochie;
- Arsen și compuși ai arsenului;
- Azbest;
- Azatioprină (utilizată pentru reducerea răspunsului imunitar);
- Benzen;
- Benzidina;
- Benzo [a] piren;
- Beriliu și compușii de beriliu;
- Clornafazina (N, N-bis (2-cloretil) -2-naftilamina);
- Bis (clormetil) eter;
- Clormetil metil eter;
- 1,3-butadienă;
- 1,4-butandiol dimetansulfonat (Busulfan, Mileran);
- Cadmiu și compuși cadmiu;
- Clorambucil;
- Metil-CCNU (1- (2-cloretil) -3- (4-metilciclohexil) -1-nitrozuree; semustin);
- Crom (VI) și compușii;
- Ciclosporină (substanță, dintr-o ciupercă, care neutralizează sistemul imunologic);
- Contraceptive hormonale, formele combinate (cele care conțin atât estrogen și progesteron);
- Contraceptive orale, forme secvențiale de contracepție hormonală (consmulul acestora pe o perioadă de numai estrogen urmată de o perioadă de estrogen și progesteron);
- Ciclofosfamida
- Dietilstilbestrol
- Coloranți metabolizați la benzidină
- Virusul Epstein-Barr
- Estrogenii, antiinflamatoare
- Estrogenii, nesteroidieni
- Estrogen utilizați în terapia postmenopauzei
- Etanol din băuturile alcoolice
- Erionite
- Oxid de etilenă
- Etoposidului solitar și în asociere cu cisplatină și bleomicina;
- Formaldehida
- Arseniură de galiu
- Helicobacter pylori (cu infecție)
- Virusului hepatic B (cu infecție cronică)
- Virusului hepatic C (cu infecție cronică)
- Remedii din plante care conțin specii de plante din genul Aristolochia
- Virusul imunodeficienței umane de tip 1 (cu infecție)
- Papilomavirus uman de tip 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59 și 66;
- Virusul uman limfotropic al celulelor T de tip I
- Melfalan
- Methoxsalen (8-metoxipsoralen) plus radiatii ultraviolete A;
- 4,4′-metilen-bis (2-cloroanilină) (MOCA)
- MOPP și alte chimioterapie combinate, inclusiv agenți de alchilare
- Gaz muștar (iperită)
- Naftilamina
- Radiații de Neutron
- Compuși de nichel
- 4- (N-Nitrosomethylamino) -1- (3-piridil) -1-butanonă (NNK)
- N-nitrozonornicotina (NNN)
- Opisthorchis viverrini (infecție)
- Poluarea aerului
- Particulele din poluarea aerului
- Fosforul-32, sub formă de fosfat
- Plutoniu-239 și produsele sale de descompunere (pot conțin plutoniu-240 și alți izotopi), sub formă de aerosoli;
- Radioiodinii, izotopi de scurtă durată, inclusiv iod 131, folosiți la accidente de reactoare nucleare si la detonare armelor nucleare
- Radionuclizi, emițători de particule α, depuse în interior
- Radionuclizi, emițători de particule β, depuse în interior
- Radium-224 și produsele sale de descompunere
- Radium-226 și produsele sale de descompunere
- Radium-228 și produsele sale de descompunere
- Radium-222 și produsele sale de descompunere
- Schistosoma haematobium (infectat)
- Silica, cristalin (inhalat sub formă de cuarț sau cristobalit din activități ocupaționale)
- Radiația solară
- Fibrele asbestiforme care conțin Talc
- Tamoxifen
- 2,3,7,8-tetraclor-para-dioxina
- Tiotepa (1,1 ‘, 1 „-phosphinothioylidynetrisaziridine)
- Toriu-232 și produsele sale de descompunere, administrate intravenos ca o dispersie coloidală de dioxid de toriu-232
- Treosulfan
- Ortho-toluidină
- clorură de vinil
- Radiatii ultraviolete
- X-radiații și radiații gamma.
Citește și:
Poluarea luminoasă ar putea crește riscul de cancer
Cel mai utilizat erbicid din agricultură e posibil cancerigen
Țigările electronice, de 10 ori mai cancerigene decât cele obișnuite
