Legea Picnicului, promovata de Green Revolution si repudiata fara prea multe explicatii de actuala conducere a Ministerului Mediului, a primit o larga sustinere din partea opiniei publice si a personalitatilor din Romania. Dupa sutele de mesaje pozitive venite de la cititori, nume cunoscute, precum Cristian Lascu, Oana Cuzino, Radu Naum, Sulfina Barbu sau Gabi Szabo, si-au exprimat increderea in necesitatea unei asemenea legi menite sa imbunatateasca educatia si infrastructura. Ingrediente fara de care iesirile la iarba verde vor genera aceleasi peisaje dezolante ca si pana acum.
Text de Carmen Albisteanu
Unde-i lege, nu-i tocmeala
Jurnalistul Radu Naum considera mai mult decat evidenta necesitatea unei legi care sa tina sub control obiceiurile romanilor pasionati de picnic. “Problema este ca la noi legile sunt o foarte frumoasa poveste de dragoste neimpartasita intre populatie si autoritati. Societatea civila (…) da legile, dupa care vin baietii despre care stim cum sunt pusi, de unde sunt pusi, cat de politic sunt pusi, cat au ei chef sa-si faca treaba si, daca se aplica 5% sau 10%, e bine”, arata el. Opinie impartasita si de europarlamentarul social-democrat Daciana Sarbu, care considera esentiala aplicarea legii si, implicit, responsabilizarea romanilor. „Fiecare e proprietar si raspunde de ce-i al lui. De ce e al statului nu mai raspunde nimeni. Atata timp cat nu exista bun-simt si mentalitatea este cea care este, nu cred ca putem aplica un regim mai putin constrangator”, considera Daciana Sarbu.
Infrastructura inainte de toate
Un alt sustinator al Legii Picnicului este Serban Copot, fostul solist al trupei Animal X, care compara infrastructura pentru picnic (toalete ecologice, spatii amenajate, cosuri de gunoi) cu locurile de parcare.Artistul arata ca, inainte de a aplica amenzi, autoritatile ar trebui sa puna la dispozitia cetatenilor tot ce le trebuie pentru a lasa curat in urma lor.
Oana Cuzino a povestit situatiile neplacute pe care le-a trait din cauza lipsei de bun-simt, de educatie sau de reglementari stricte. “Eu stau in zona Snagov si sunt ingrozita de toate deseurile pe care le vad acolo. Este o sursa inepuizabila, nu stiu de unde scot oamenii atatea gunoaie. Am mai vazut in raul Prahova cum spala oamenii masina. Cred ca o astfel de lege ar putea desfiinta aceste obiceiuri barbare”. Vedeta de televiziune si-a exprimat speranta ca Legea Picnicului va reusi sa schim- be obiceiurile proaste ale romanilor si a insistat asupra amplasarii unor dispozitive de colectare selectiva a deseurilor ce rezulta dupa o zi de picnic.
Amenzi usturatoare in SUA
Unul dintre cei mai ferventi sustinatori ai Legii Picnicului este speologul si jurnalistul Cristian Lascu, care ne explica diferenta dintre picnicul in SU A si picnicul dintr-o rezervatie naturala din Romania. “M-am dus ca un cioban roman in America si eram obisnuit ca aici: imi pun cortul, fac un foc… Dar am ramas uimit de faptul ca, desi nu eram intr-o tarisoara mica, acolo nimeni nu concepea asa ceva. Toata lumea se ducea in locul special amenajat. Aici, in Piatra Craiului, intr-un parc national care ar trebui sa fie frumos, chiar la intrare am numarat intr-o zi 70 de vetre de foc, cu tot ce inseamna – gaura in sol, gunoaie imprejur…”, isi aminteste redactorul-sef al revistei „National Geographic”.
Tot de experienta din SUA se leaga si Ioan T. Morar, care crede ca legea e necesara chiar si daca ar fi vorba o suprareglementare. ”E bine ca paragrafele altor legi sa fie concentrate intr-o lege care sa-ti ofere raspunsuri si sa cuprinda si lucrurile din alte legi. Si vreau sa va dau un exemplu: am fost recent in SU A si, pe plajele din zona San Diego, frecventate de tineri, exista mici recipiente de beton in care poti sa faci focul
pe plaja. Daca vrei sa ai romantism, poti sa faci foc pe plaja. In general, este interzis sa intri cu alcool si sa faci gunoi. In scopul asta, erau niste butoaie pentru colectat gunoiul, iar plaja era, la sfarsitul zilei, curata”.
Libertatea bunului-simt
Cat despre ingradirea anumitor libertati odata cu interzicerea picnicurilor in afara zonelor special amenajate, toti cei care au raspuns solicitarii „Green Report” au declarat ca aceasta problema nu exista. Din contra, ei considera ca aceasta masura i-ar determina pe romani sa fie mai responsabili fata de natura, un bun al tuturor. „Nu cred ca interzicerea picnicurilor in alte zone decat cele special amenajate ingradeste drepturile, nici vorba. Trebuie sa intelegem ca natura nu este un loc in care mergem si facem tot ce dorim.
Nu mai trebuie
sa credem ca padurea este a tuturor, iar eu merg in padure si fac ce vreau eu. Sunt 100% de acord cu propunerea”, a declarat fostul eurodeputat Csibi Magor. De aceeasi parere este si medaliata olimpica Gabi Szabo, care considera ca este nevoie de „legi de buna convietuire” si ca, din pacate, romanii cred ca este dreptul lor sa iasa la iarba verde si sa lase dezastru pe Valea Prahovei sau Valea Oltului. Cei sapte ani de-acasa…
Un alt aspect semnalat de personalitatile contactate de „Green Report” este educatia sau, mai exact, lipsa acesteia. Creatorul de moda Catalin Botezatu si-a exprimat dorinta de a avea legi care sa salveze peisajele Romaniei de la imaginea de „morman de gunoi” din sezonul cald. El a subliniat in special importanta educatiei, capitol la care considera ca romanii au lacune. Dan Bittman crede ca primul lucru
necesar ar fi o campanie de constientizare si de educatie. ”Astfel de masuri ar reduce disconfortul pe care il avem cand mergem in locuri de genul asta, nu doar al poluarii. Mi se par lucruri de bun-simt (prevederile legii – n.r.), cu care trebuie fim invatati de mici”. Pe de alta parte, artistul si-a exprimat ingrijorarea legata de posibila transformare a amenajarii zonelor de picnic intr-o afacere care sa nasca noi controverse si sa duca la blocarea aplicarii legii. Si fostul eurodeputat Csibi Magor considera ca, „fara finantare, aceasta lege va fi inca una dintre legile votate si apoi ignorate”. El a adus in discutie problema educatiei, considerand hilar faptul ca in Romania e nevoie de o lege care sa stipuleze lucruri care in mod normal sunt respectate gratie unui minim bun-simt.
