Pe lângă faptul că a fost vreme de 12 ani liderul spiritual al aproximativ 1,4 miliarde de catolici, Papa Francisc, care luni a părăsit această lume, a pledat pentru acțiuni împotriva schimbărilor climatice. Nu e de mirare pentru un pontif care a fost primul care a luat numele Sfântului Francisc din Assisi, patronul animalelor și un iubitor al naturii.
Pe parcursul pontificatului său, Francisc a ridicat în mod repetat problema încălzirii globale provocate de oameni prin arderea combustibililor fosili și i-a încurajat pe oameni — inclusiv pe liderii mondiali — să acționeze.
Enciclica sa din 2015 a adus o voce influentă în discuția globală, exact în perioada în care liderii finalizau Acordul de la Paris, menit să abordeze această problemă.
Pe măsură ce poluarea provenită din combustibilii fosili continua să încălzească planeta, mesajele Papei Francisc deveneau tot mai urgente. Cercetătorii consideră că aceste scrieri i-au întărit profilul de susținător al cauzei climatice, chiar dacă ele nu au reușit, în mare parte, să schimbe opinia publică. Totuși, susținătorii afirmă că a reușit să unească știința, morala și credința într-un mod nou pentru Biserica sa.
„A fost prima enciclică de acest fel care a examinat relația dintre oameni și Dumnezeu, dar și dintre oameni și lumea naturală, legând aceste relații de aspecte ale credinței”,
spune Christiana Zenner, profesor asociat de teologie, știință și etică la Universitatea Fordham, citată de NRP.
Și a făcut acest lucru într-un mod care a determinat oameni din întreaga lume să acorde atenție la ceea ce se întâmplă în timp ce planeta continuă să se încălzească.
Mișcarea catolică globală pentru climă
Protecția mediului a fost o temă constantă în pontificatul lui Francisc, adesea legată de apeluri pentru protejarea celor mai vulnerabili. În omilia sa inaugurală din 2013, el a vorbit despre ce înseamnă să fii un protector:
„Înseamnă să respectăm fiecare creatură a lui Dumnezeu și mediul în care trăim.”
În 2015, Papa Francisc a emis o scrisoare papală — sau enciclică — intitulată Laudato Si’. Aceasta recunoștea schimbările climatice ca o problemă globală cu consecințe semnificative, mai ales pentru cei săraci.
A criticat țările dezvoltate, precum Statele Unite și China, care au contribuit cel mai mult la poluarea care încălzește planeta. Cea mai dură critică a fost adresată „segmentelor bogate ale societății, unde obiceiul de a risipi și arunca a atins niveluri fără precedent”.
Într-un pasaj deosebit de direct, a condamnat acumularea de poluare „non-biodegradabilă, extrem de toxică și radioactivă” și a spus:
„Pământul, casa noastră, începe să semene din ce în ce mai mult cu o imensă grămadă de gunoi.”
Papa a afirmat că națiunile mai sărace, care au contribuit cel mai puțin la poluarea climatică, ar trebui sprijinite de țările dezvoltate „pentru a susține politici și programe de dezvoltare durabilă”.
Enciclica Papei a inspirat formarea mai multor grupuri catolice dedicate climei, inclusiv Mișcarea Catolică Globală pentru Climă, cunoscută astăzi drept Mișcarea Laudato Si’.
Enciclica Papei a avut efecte vizibile inclusiv în America Latină. Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, este primul papă din Americi și din emisfera sudică. Ea a condus la implicarea episcopilor catolici în sprijinirea referendumului din Ecuador, din 2023, care a blocat extracția de petrol în Parcul Național Yasuní, o zonă de pădure tropicală amazoniană desemnată Rezervație a Biosferei UNESCO în 1989.
În prezent, în Brazilia, episcopii predau în „fiecare parohie din țară despre ecologia integrală”, un concept-cheie al enciclicei din 2015, care afirmă că totul este interconectat. Națiunile Unite vor organiza conferința lor anuală pentru climă în noiembrie, în Belém, Pará, Brazilia.
Arhidieceza din Chicago a anunțat, de ziua Papei din 2023, că va trece la energie 100% regenerabilă în sute de clădiri. La nivel global, peste 8.000 de familii, școli, grupuri, dieceze și alte organizații au promis acțiuni concrete ca răspuns la enciclica Laudato Si’, potrivit Laudato Si’ Action Platform.
Mesajul climatic al lui Francisc a devenit tot mai urgent
Pe măsură ce oamenii de știință avertizau că schimbările climatice provocate de om perturbă natura și afectează viețile oamenilor, Papa Francisc și-a adaptat tonul, devenind tot mai insistent în mesaje.
Într-o emisiune BBC din 2021, înaintea summitului ONU pentru climă de la Glasgow, Francisc a menționat schimbările climatice într-o listă de crize ce includea pandemia COVID-19 și dificultățile economice. După cum a relatat NPR, „papa a cerut ONU să ia ‘decizii radicale’ pentru protejarea mediului și să pună preocupările globale mai presus de interesele naționale individuale.”
În 2023, a revenit asupra temei cu un nou document papal major: Laudate Deum, de aproximativ o cincime din lungimea enciclicei Laudato Si’, axat direct pe schimbările climatice.
„E clar că e iritat de faptul că mare parte din omenire nu a înțeles mesajul”,
spune Zenner, profesoara de la Fordham.
Zenner consideră că activismul său climatic va dăinui, pentru că s-a concentrat pe schimbarea inimilor, nu doar a minților.
„Cred că Biserica Catolică trebuie văzută de acum înainte ca o instituție preocupată atât de grija pentru creație, cât și de viața de credință a oamenilor. Nu cred că acest lucru mai poate fi șters”,
afirmă ea.
Predicând celor deja convinși
După enciclica din 2015, cercetătorii s-au întrebat dacă va exista un „efect Francisc” asupra opiniei publice americane privind schimbările climatice. Cercetările inițiale arătau că tot mai mulți americani se declarau îngrijorați, dar ulterior, aceste schimbări s-au dovedit a fi de scurtă durată și influențate de orientarea politică.
Existau speranțe că exprimarea poziției Papei ar putea fi un „moment de cotitură” care să încurajeze scepticii să-și reconsidere pozițiile. În 2017, Papa i-a oferit o copie a enciclicei climatice din 2015 președintelui Donald Trump, aflat într-o vizită la Vatican. Liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, și-a exprimat speranța că, dacă Trump va citi documentul, își va schimba opinia privind Acordul de la Paris.
Nu s-a întâmplat. Săptămâna următoare, Trump a anunțat retragerea SUA din Acordul de la Paris, spunând:
„Acordul reprezintă o redistribuire masivă a averii Statelor Unite către alte țări.”
După enciclica din 2015, cercetătorii au analizat o gamă largă de opinii, dincolo de cele ale președintelui.
„Ce am descoperit a fost că Papa nu a schimbat părerile oamenilor despre schimbările climatice. A schimbat părerile oamenilor despre el”,
spune Asheley Landrum, profesoară asociată de comunicare științifică și psihologia mass-media la Universitatea de Stat din Arizona.
Cercetările ei arată că conservatorii politici au reacționat mai puțin favorabil decât liberalii la mesajul Papei. Ea consideră că problema a fost că Francisc „predica celor deja convinși” și ignora tipurile de mesaje pe care publicul conservator le-ar fi putut accepta mai ușor.
Landrum spune că Papa Francisc va fi probabil amintit ca un „avocat al schimbărilor climatice” și un „papă ecologist”. Deși poate nu a convins prea mulți conservatori, „cred că a trasat o linie clară și a afirmat că lupta împotriva schimbărilor climatice este compatibilă atât cu valorile conservatoare, cât și cu valorile catolice.”
Papii verzi
Chiar dacă Francisc a fost mai vocal pe această temă, și papii care l-au precedat pot fi catalogați tot ca ecologiști.
În 1990, în mesajul pentru Ziua Mondială a Păcii intitulat „Pace cu Dumnezeu Creatorul, pace cu toată creația”, Papa Ioan Paul al II-lea a avertizat că pacea mondială e
ste amenințată nu doar de conflicte armate și nedreptăți, ci și de lipsa respectului față de natură. El a evidențiat probleme precum defrișările necontrolate, arderea combustibililor fosili și utilizarea substanțelor chimice nocive, care afectează atmosfera și mediul înconjurător.
În 2001, a introdus conceptul de „conversie ecologică”, subliniind necesitatea unei
transformări morale și spirituale în relația omului cu natura.
De asemenea, Papa Ioan Paul al II-lea a recunoscut impactul schimbărilor climatice asupra celor mai vulnerabili, menționând că modificările climatice forțează migrarea animalelor și plantelor, afectând astfel mijloacele de subzistență ale celor săraci.
Papa Benedict al XVI-lea a fost supranumit „Papa verde” datorită angajamentului său față de protecția mediului. În 2009, în enciclica Caritas in Veritate, a afirmat că Biserica are responsabilitatea de a proteja creația și de a promova dezvoltarea durabilă.
În 2007, într-o scrisoare adresată Patriarhului Ecumenic al Constantinopolului, a subliniat că
„protejarea mediului, promovarea dezvoltării durabile și atenția specială acordată schimbărilor climatice sunt chestiuni de gravă preocupare pentru întreaga familie umană”.
De asemenea, Papa Benedict al XVI-lea a inițiat măsuri concrete, precum instalarea de panouri solare pe clădirile Vaticanului și demararea unui program de plantare de copaci pentru a compensa emisiile de gaze cu efect de seră ale Vaticanului.
CITEȘTE ȘI:
Make pollution great! – again? Politicile de mediu în timpurile lui Trump
