Creșterea economică a Europei riscă să încetinească cu 0,5% în 2025, din cauza temperaturilor extreme prelungite. România figurează printre cele mai expuse economii, cu pierderi estimate la 0,6 puncte procentuale din PIB.
Valurile de căldură care afectează Europa, Statele Unite și China generează pierderi economice semnificative, potrivit unei analize Allianz Research.
Scăderile de productivitate, munca întreruptă și presiunea pe sectoarele vulnerabile conturează un risc climatic cu impact direct în economie.
Estimările inițiale indică pierderi de până la 0,5 puncte procentuale din PIB în Europa, 0,6% în SUA și 1% în China.
În cazul Spaniei, pierderea ar putea ajunge la 1,4 puncte procentuale, în timp ce Germania este mai puțin afectată, cu 0,1 puncte.
„O zi cu temperaturi extreme, de peste 32°C, echivalează cu o jumătate de zi de grevă națională din punct de vedere al pierderilor de productivitate”, notează raportul.
Adaptarea devine esențială pentru economie
Cercetătorii subliniază că adaptarea este crucială. Pe termen scurt, pot fi implementate măsuri de avertizare timpurie și prevenție.
Pe termen lung, este necesară adaptarea structurală a orașelor și a spațiilor de muncă la noile condiții climatice.
Sunt recomandate plantarea de arbori, extinderea spațiilor verzi, modificarea infrastructurii și ajustarea programelor de lucru.
„Adaptarea este esențială. Avertismentele pe termen scurt trebuie completate prin măsuri structurale pe termen lung, cum ar fi înverzirea orașelor și reorganizarea locurilor de muncă”, recomandă autorii.
Recorduri de temperatură și risc climatic direct
Temperaturile depășesc valorile sezoniere în Europa Centrală, de Vest și în Statele Unite. Presiunea termică se menține în a doua jumătate a lunii iulie.
„Mai 2025 a fost a doua cea mai caldă lună mai înregistrată vreodată la nivel global”, potrivit Copernicus Climate Change Service și ECMWF.
Anul 2024 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată la nivel mondial, iar modelul de încălzire accelerată se menține.
Noua normalitate: valuri de căldură, secetă și incendii
Schimbările climatice sporesc frecvența și intensitatea episoadelor de căldură extremă.
Valurile de căldură, seceta și incendiile de vegetație devin noua normalitate climatică, cu efecte economice profunde.
În țările dezvoltate, aceste fenomene generează pierderi masive de proprietăți.
În țările în curs de dezvoltare, efectele se traduc adesea prin pierderi de vieți omenești.
Impactul indirect: pierderi atenuate, dar persistente
Pierderile indirecte sunt în general negative, dar pot fi mai reduse în economiile mari, diversificate.
Acestea reușesc parțial să compenseze scăderea producției în unele sectoare prin creșteri în altele.
„Economiile dezvoltate mari pot gestiona mai bine șocurile negative de producție”, explică analiștii Allianz.
Cheltuielile de urgență, de regulă finanțate prin împrumuturi, apar imediat în statisticile privind PIB-ul, chiar dacă distrugerea capitalului afectează creșterea doar pe termen lung.
Iluzia creșterii după dezastre
În unele situații, relansarea economică post-dezastru creează iluzia unei creșteri temporare.
Acest fenomen este descris de Allianz drept „distrugere productivă”.
„Dezastrele naturale pot crea impresia de creștere economică datorită reconstrucției și transferurilor de ajutor – un fenomen numit <<distrugere productivă>>.”
Economiile mici, slab diversificate, sunt cele mai afectate de pierderile indirecte. Chiar și cu ajutoare internaționale, impactul rămâne profund.
Efecte neliniare și lipsa prognozelor pentru colapsuri climatice
Efectele economice ale dezastrelor cresc disproporționat cu intensitatea lor.
Un dezastru de top 1% poate reduce creșterea PIB cu până la 7%.
În schimb, unul din top 5% duce la o pierdere de doar 0,5%.
Modelele IPCC [Grupul Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei] actuale nu iau în calcul „punctele de cotitură” climatice, din lipsă de consens științific privind cuantificarea lor.
„Punctele critice nu sunt incluse în proiecțiile IPCC privind daunele, întrucât lipsește un consens științific asupra modului în care pot fi cuantificate.”
Liniile din grafic compară anul curent (roșu) cu valorile istorice (albastru) și cu 2023 (verde). Sursă: Climateanalyzer.org / University of Maine
Căldura extremă reduce productivitatea și veniturile din muncă
Temperaturile ridicate afectează direct capacitatea de muncă și scad orele efective lucrate în economii din întreaga lume.
Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, stresul termic ar putea reduce cu 2,2% totalul potențial al orelor de muncă la nivel global.
Aceasta echivalează cu 80 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă.
Totodată, un raport The Lancet Countdown, proiect de cercetare care monitorizează impactul climatic asupra sănătății, estimează că, doar în 2021, s-au pierdut 470 de miliarde de ore de muncă la nivel global.
Față de media anilor 1990–1999, pierderea este cu 37% mai mare. În medie, au fost pierdute 139 de ore de muncă pe persoană.
„Stresul termic reduce numărul de ore de muncă și veniturile salariale, mai ales în țările cu venituri reduse,” avertizează raportul Allianz, pe baza datelor din Statele Unite.
Pragurile de temperatură determină scăderi drastice
Un factor esențial este numărul zilelor cu temperaturi extreme, de peste 32°C.
Cercetările citate arată că, în aceste condiții, capacitatea de a presta muncă fizică scade cu aproximativ 40%.
La 38°C, scăderea productivității poate ajunge la două treimi. Un studiu realizat în SUA arată că o singură zi în plus cu peste 32°C poate reduce fondul anual de salarii cu 0,04%, echivalentul a 2,1% din câștigul săptămânal mediu.
„Aceste efecte sunt determinate de reducerea forței de muncă, a productivității și a cererii de muncă, precum și de costurile crescute pentru firme”, precizează raportul.
Efectele sunt atenuate parțial în regiunile mai bogate
Impactul temperaturilor ridicate este mai redus în regiunile cu venituri medii mai mari. Motivele sunt accesul la sisteme de climatizare, condiții de locuire mai bune și infrastructură adaptată.
Chiar și așa, adaptarea internă, prin redistribuirea muncii în perioade mai răcoroase ale anului, nu compensează în totalitate pierderile.
Estimările Băncii Centrale Europene arată că, în industrie și servicii, poate exista un recul pozitiv între +0,05 și +0,15 puncte procentuale. dar acest lucru compensează doar 30-50% din impactul inițial.
„Pierderile din agricultură și infrastructură persistă, în timp ce alte sectoare recuperează parțial producția,” se menționează în analiza ECB.
România și alte state din sudul UE sunt puternic afectate
Potrivit calculelor Allianz, pe baza celor mai recente valuri de căldură și a elasticităților economice publicate, România și Statele Unite ar putea înregistra fiecare o scădere de aproximativ -0,6 puncte procentuale din PIB.
China, Spania, Italia și Grecia se apropie de -1 punct procentual, în timp ce Franța ar putea pierde o treime de punct, iar Germania, un impact minim, de -0,1 puncte.
„Valurile de căldură din vara 2025 au adăugat presiune suplimentară asupra creșterii economice globale,” concluzionează autorii raportului.
Adaptarea, singura strategie viabilă pentru reziliența economică
Productivitatea muncii este puternic influențată de deciziile colective. Societatea poate limita pierderile economice generate de stresul termic extrem.
Măsurile de adaptare pot fi tehnologice, structurale, comportamentale sau de reglementare. Ele pot fi implementate de guverne, companii și indivizi.
„Optimizarea programului de lucru, mutarea activităților în orele răcoroase și folosirea soluțiilor pasive de răcire sunt strategii promițătoare”, notează raportul Allianz Research.
În orașe, cele mai eficiente intervenții sunt cele de planificare urbană inteligentă și design climatic pentru infrastructura construită.
Aerul condiționat poate contracara vârfurile de temperatură, dar numai dacă este alimentat cu energie curată, accesibilă și fiabilă.
Cercetarea semnată de Arriazu-Ramos, cercetătoare în domeniul arhitecturii sustenabile, arată că cele mai vulnerabile locuințe la supraîncălzire sunt cele cu ferestre pe un singur perete, fără ventilație încrucișată, și cele situate la ultimul etaj.
„Reabilitarea termică a clădirilor conform standardelor actuale reduce cu 8,6% orele de supraîncălzire. În unele cazuri, reducerea poate ajunge la 15,3%”, potrivit cercetării.
Adăugarea unor acoperișuri verzi crește confortul termic interior și reduce temperatura în interior cu până la 0,5°C, comparativ cu reparațiile clasice.
Multe analize populare omit potențialul de adaptare și impactul sezonier al schimbărilor climatice asupra muncii. Iarna, productivitatea ar putea chiar crește.
Un raport recent despre consecințele sociale și economice ale căldurii în SUA estimează pierderi anuale de 100 de miliarde de dolari.
Totuși, autorii arată că efectele anuale nete pot fi pozitive, în special în anii mai blânzi.
Modelul lui Heal și Park sugerează un câștig de până la +0,5% din PIB într-un an cald.
Estimările integrate în analiza Allianz includ o parte din aceste adaptări, dar avertizează că fără intervenție sistemică, pierderile se vor accentua.
CITIȚI ȘI:
Pădurile – în centrul eforturilor de reconstrucție a pieței de carbon
