Numai din agricultura eco nu se poate trai, crede ministrul agriculturii și dezvoltarii rurale, Valeriu Tabara, care saluta insa avantul pe care productia eco din Romania l-a luat in ultimii ani. El le recomanda producatorilor sa se organizeze, sa-și deschida magazine proprii și sa evite aparitia intermediarilor. Cat privește nivelul subventiilor, ministrul ne amintește ca am intrat mai tarziu in UE, dar ca acestea vor crește de la anul. Motiv in plus ca, in zece ani, agricultura eco sa poata ajunge la 10% din suprafata totala a terenurilor agricole, mai spune ministrul in interviul acordat „Green Report”.
Interviu de Mihaela Pavnutescu
Agricultura romaneasca are in prezent 4.300 de operatori certificati ecologic, care cultiva pe o suprafata totala de 260.000 de hectare de teren. La ce nivel de dezvoltare apreciati ca ne aflam in prezent, in acest domeniu, comparativ cu statele membre UE?
La nivel mondial, ne situam in primele 20 de state, din punctul de vedere al productiei agricole, iar, in Uniunea Europeana, ne clasam printre primele zece tari și ca suprafata, și ca export de produse ecologice. Exportam cu predilectie in Germania, Franta sau Marea Britanie, acestea fiind, pana acum, cele mai bune piete de desfacere a produselor ecologice romanești.
Iar, dintre produsele ecologice exportate de Romania, mierea este cea mai cautata in strainatate. Aș aminti mierea de salcam, de tei, de zmeura sau de plante medicinale. In afara de miere, sunt foarte cautate produsele romanești din zonele de munte, care pot fi incadrate foarte bine in categoria produselor ecologice.
Credeti ca agricultura eco poate deveni o solutie sustenabila și viabila, care sa asigure integral necesarul de hrana al Romaniei? Sau considerati ca aceasta trebuie sa functioneze alaturi de alte tipuri de agricultura?
Numai din agricultura ecologica este imposibil sa traiasca o tara, iar cei care avanseaza astfel de ipoteze sunt mai mult decat optimiști. Insa, alaturi de celelalte sisteme agricole, agricultura ecologica reprezinta o agricultura de nișa, puternica, și poate ocupa segmente importante de piata. Dar este imposibil sa hranim o tara numai cu alimente ecologice. In același timp, trebuie sa mai luam in calcul și faptul ca trebuie sa producem din ce in ce mai multa hrana, deoarece una dintre probleme mari ale omenirii ramane totuși cantitatea redusa de produse agricole. Peste 1,2 miliarde de oameni de pe planeta sufera in acest moment de foame, iar numarul lor este in crește.
Pe acești oameni nu-i poti hrani numai cu alimente ecologice, deoarece numai și faptul ca, in acest tip de culturi, este interzisa folosirea pesticidelor face ca productia la hectar sa fie mult mai mica decat cea obtinuta in agricultura conventionala.
SUBVENTIILE VOR CREŞTE
Agricultorii romani primesc de anul acesta subventii pentru culturile eco. Multi producatori se plang insa ca subventiile negociate de Ministerul Agriculturii la Comisia Europeana sunt foarte mici comparativ cu cele primite de agricultorii din alte state UE, spre exemplu Franta, ceea ce le reduce din start competitivitatea pe piata interna sau europeana. Cum comentati?
Subventiile pentru agricultura ecologica acordate fermierilor din Romania sunt in creștere, se acorda pentru al doilea an consecutiv, iar valoarea lor, in 2011, este de peste 3 milioane de euro, suma care, pe viitor, va crește.
In primul rand, vor fi ajutate fermele mici, deoarece reprezinta o zona in care agricultura ecologica se poate extinde. In aceste ferme se va tine cont și de protectia mediului inconjurator, dar și de calitatea produselor care vor fi certificate ecologic. Sumele acordate fermierilor eco nu sunt mici. Trebuie sa privim aceasta problema in contextul valorii subventiilor acordate tuturor agricultorilor și sa nu uitam ca Romania, in comparatie cu celelalte state comunitare, a intrat mult mai tarziu in Uniunea Europeana.
La nivel de ferma eco, subventiile acordate sunt in functie de hectarele care se afla in exploatare. Astfel, pentru o ferma care are, de exemplu, 20 de hectare, subventiile acordate sunt in valoare de 2.000 de euro. Este vorba despre o ferma care are produse vegetale, deoarece pentru fermele de animale subventiile se acorda separat.
Astfel, suma acordata in sistem de agricultura ecologica, pentru hectar cultivat, se ridica la aproximativ 500 de euro. Pe langa acești bani, se mai acorda subventii și pentru protejarea mediului.
In urma unei analize realizate de „Green Report”, am constatat ca pe piata ecologica din Romania nu s-au creat, inca, legaturi firești intre producatori, distribuitori și magazinele de specialitate. Are in vedere Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale o strategie menita sa inlesneasca aceste contacte, pentru ca producatorii sa aiba unde sa-și desfaca produsele?
Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale este așezat in ultimele luni și pe zone de piata, deși nu are aceste atributii.
Am incercat insa, impreuna cu colegii din parlament, inca de pe vremea cand eram președintele Comisiei de Agricultura, sa facem legi prin care produsele ecologice sa se regaseasca intr-o mai mare proportie in marile lanturi de magazine.
Cred insa ca producatorii ar trebui sa-și deschida o retea proprie de magazine, lucru care i-ar ajuta mult sa-și desfaca produsele, bineinteles in paralel cu imbunatatirea accesului lor in magazinele mari. Ei trebuie sa se organizeze, sa-și deschida puncte de desfacere proprii, iar ceea ce putem noi sa facem este sa-i sprijinim.
NU VREM INTERMEDIARI
Credeti ca targurile reprezinta o solutie pentru promovarea produselor ecologice din Romania? Daca da, considerati ca este nevoie de o certificare eco a targurilor, astfel incat consumatorii sa fie asigurati ca ce cumpara nu sunt, de fapt, produse „naturale” sau „traditionale”?
Aceste targuri sau expozitii reprezinta un beneficiu in promovarea produselor ecologice și, un lucru foarte important, producatorii pot lua contact direct cu consumatorii. Este foarte important insa sa fie mentinuta o ștacheta ridicata atat in ceea ce privește calitatea produselor ecologice, cat și a brandului respectiv.
Ce-i drept, in unele dintre aceste targuri mai apar și intruși, insa producatorii eco trebuie sa-și respecte elementele de certificare și sa fie prezenti numai cu produse certificate. Aceste targuri reprezinta insa un inceput și nu cred ca e cazul, deocamdata, sa instituim reguli prea stricte in ceea ce privește accesul produselor traditionale, de exemplu.
Trebuie sa respectam insa regulile pe care le avem, in ceea ce privește productia ecologica, iar, treptat-treptat, producatorii romani sa ofere cumparatorilor siguranta ca respecta standardele. Aceste targuri ar trebui, la randul lor, certficate eco, dar orice certificare inseamna bani in plus, iar aceste noi taxe ar duce la creșterea preturilor care, in cazul produselor eco, sunt destul de ridicate. Trebuie sa gasim totuși formele prin care astfel de piete sa fie sprijinite și prin alte mijloace, inclusiv de catre administratiile locale.
Pe aceste piete nu trebuie sa mai apara intermediari. Producatorii ecologici sau reprezentantii lor trebuie sa vina direct cu produsele și sa se creeze in acest fel astfel un autocontrol.
Pedologii romani sustin ca solurile noastre, deși se preteaza la agricultura eco in proportie de 90%, sunt dezechilibrate in anumite substante. Acest dezechilibru poate fi acoperit cu gunoi de grajd, in cazul agriculturii eco, insa acest ingrașamant este insuficient. Ar putea sa existe și alte solutii?
Una dintre solutii este tipul de agricultura verde. In aceasta varianta, terenurile pot fi cultivate alternativ, cu anumite tipuri de plante ce pot fi transformate in ingrașaminte naturale. In asolamentele mari poti sa mergi foarte bine pe culturi verzi care pot fi transformate in ingrașaminte organice. Exista cateva tipuri de plante care se preteaza foarte bine la acest proces. Dintre ele aș aminti facelia, rapita sau o serie de leguminoase pentru boabe, cum ar fi muștarul.
Cum vedeti agricultura ecologica din Romania peste 10 ani?
Peste 10 ani, am putea sa dublam suprafetele pe care se practica agricultura ecologica. Acestea ar putea sa ajunga la 8% -10% din totalul terenului arabil din Romania, avand in vedere ca, in prezent, ponderea agriculturii ecologice, in tara noastra, este de 4%-5%. Exista zone, in special cele montane sau cele care au anumite restrictii naturale, ce pot fi exploatate, cu rezultate foarte bune, in sistem ecologic. Zonele cu restrictii naturale, in care nu pot fi folosite pesticidele, trebuie exploatate totuși in mod natural, deoarece, daca sunt lasate la voia intamplarii, pot disparea anumite specii sau habitate. Iar aceste terenuri pot fi reechilibrate tocmai prin practicarea anumitor tipuri de agricultura, inclusiv cea ecologica.
