Corporatiști, bugetari, părinți sau studenți. Oameni activi, care au învățat să pedaleze încă din copilărie, dar care nu prea reușeau să folosească bicicleta ca mijloc de transport prin București. Asta până când au descoperit primul sistem automatizat de bike-sharing din capitală. De atunci, îl folosesc constant. Iată cine sunt oamenii cu cele mai multe închirieri și care sunt poveștile lor.
Au aflat de lansarea proiectului I’Velo Urban fie din mass-media, fie de la colegi sau pur și simplu trecând pe lângă stațiile de închiriere. Toți experimentaseră sistemul clasic de bike-sharing al Asociației Green Revolution și majoritatea văzuseră în străinătate cum funcționează unul automatizat. Chiar dacă suspină după unele funcționalități întâlnite la alte sisteme, se bucură că în sfârșit se dezvoltă un astfel de proiect și în orașul în care locuiesc.
I’Velo Urban, pretext pentru mișcare și socializare
Nicoleta Şerbănescu are 39 de ani și este mama a doi copii. Spune că este „o fire sportivă” de când se știe. Participă constant împreună cu soțul și copiii, de 9 și 13 ani, la maratoane.
Cu bicicleta a mers pentru prima dată pe la 7 ani.
Era una din aia cu cadru de adult și nu puteam să stau pe șa, că nu ajungeam. Şi făceam stânga-dreapta, stânga-dreapta, în mers. Era portocalie. Cred că n-am să o uit vreodată. Era o fascinație. Am învățat să merg singură, căci nu au avut răbdare ai mei să stea să mă învețe. S-a întâmplat într-o vacanță de 3 luni, la țară, pe dealuri. Am avut julituri cât cuprinde, toți ciulinii de pe drum au fost ai mei, dar a fost super.
Nicoleta este bucureșteancă. Își amintește că, acum 10 ani, numai „curajoșii” se deplasau cu bicicleta prin oraș. Crede însă că, acum, situația s-a mai îmbunătățit. Dar tot suntem cu mult în urma statelor europene fruntașe la ciclism utilitar. Lucrând pentru o companie olandeză, a avut șansă să ajungă într-un oraș de lângă Amsterdam.
Cei de acolo merg numai cu bicicleta. Este fascinant. Am pierdut o jumătate de oră, admirând o parcare pe 5 niveluri, cu milioane de biciclete. Ce cultură, ce voință, ce energie au oamenii ăștia, să pedaleze și pe ploaie, și pe vânt, cu capul descoperit! Au însă pistele lor, stopurile lor… Mi-aș dori și eu chestia asta, dar probabil că la noi va mai dura.
Nicoleta crede că presiunea cetățenilor poate determina autoritățile să facă mai multe pentru bicicliști. De aceea, încearcă să îi convingă pe cât mai mulți să adopte comportamente responsabile. Până acum, a reușit să își convingă o colegă de birou să i se alăture pe traseul spre muncă.
Numele colegei este Natalia Drăguț. Are 41 de ani și stă în Berceni, la fel ca Nicoleta. În fiecare dimineață, pornesc amândouă cu metroul până la Romană, de unde își iau biciclete din sistemul I’Velo Urban. Merg cu ele până aproape de birou și le lasă la stația de pe Barbu Văcărescu, după un traseu de vreo 20 de minute. Pedalatul o ajută pe Natalia să facă mișcare, căci nu are timp de mers la sală. A acceptat provocarea Nicoletei, deși nu mai pedalase de 20 de ani. La început, a făcut febră musculară, dar a scăpat rapid de disconfort. Promite să continue activitatea și spre iarnă, „dacă nu o să fie zăpadă și temperaturi de să îți înghețe și fața”.
Sistemul I’Velo Urban, util indiferent de scopul deplasării
Mihnea Dumintru lucrează în departamentul de marketing al unei importante companii de telecomunicații. Cristian Duță, tată a 2 copii, lucrează la Ministerul de Interne, iar Nick Alexandru Barcău este student la ASE. Toți au integrat bicicletele din sistemul I’Velo Urban în rutina zilnică. Doar scopul și traseul diferă.
Mihnea Dumitru locuiește în zona Unirii și lucrează la Aurel Vlaicu. S-a obișnuit să combine mersul pe jos, pedalatul și deplasarea cu metroul. Spune că acesta este felul lui de a se trezi: „Dimineața, decât să beau cafea, prefer să mă energizez pe bicicletă, iar seara, mă relaxez.” Înainte, folosea bicicleta doar pentru plimbări. Consideră că, într-un oraș ca Bucureștiul, prost planificat și „ocupat de mașini”, nu este așa ușor să ai o bicicletă. Ştie că mulți potențiali bicicliști sunt descurajați de condițiile din trafic și de aceea crede că astfel de proiecte sunt esențiale.
Programul poate folosi și ca un trigger pentru oameni, să înțeleagă ce e aia să mergi cu bicicleta. Mulți nu își cumpără bicicletă pentru că sunt speriați de traficul din București. Eu cred că ăsta poate fi un fel în care poți să le arăți că nu e chiar așa de rău, că merită și că ai niște beneficii.
Beneficiile le-a sesizat și Cristian Duță. Chiar dacă are propria bicicletă, a apelat la sistemul I’Velo încă de când a apărut în Parcurile Herăstrău și Tineretului. Acum, însă, a integrat bicicletele stațiilor automatizate și în traseul către serviciu. Cristian locuiește în Rahova și, de acolo, vine cu mașina înspre centrul capitalei. Însă, pentru că nu găsește locuri de parcare în apropierea Ministerului de Interne, își lasă mașina în parcarea de la Universitate și își continuă drumul pe bicicletă, până în Piața Revoluției.
Dintre cei cu care am discutat, singurul care folosește bicicletele stațiilor automatizate în alt scop decât cel de a ajunge la serviciu este Nick Alexandru Barcău. Acesta a venit în București de puțină vreme și s-a mutat în chirie. Recent, a vizitat Barcelona și a admirat sistemul de bike-sharing de acolo. Nu mică i-a fost surpriza când, la doar 5 zile după revenirea în țară, a găsit un sistem aproape identic în București. Şi-a făcut rapid abonament și, de atunci, îl folosește constant. Bicicletele le ia din Piața Romană și merge până în Piața Victoriei sau până la Universitate, unde își face cumpărăturile. Se declară „extrem de fericit” că și la noi s-a reușit implementarea unui astfel de proiect, chiar dacă ar mai fi câteva îmbunătățiri de făcut.
Cum se va dezvolta I’Velo Urban
În acest moment, prin proiectul pilot I’Velo Urban, Asociația Green Revolution, alături de Raiffeisen Bank și Kaufland, pune la dispoziția bucureștenilor în jur de 60 de biciclete. Ele sunt amplasate în 5 stații din București: Barbu Văcărescu, Piața Victoriei, Piața Romană, Piața Revoluției și Piața Universității. În curând, vor mai deschide o stație în Piața Charles de Gaulle și, treptat, vor să suplimenteze numărul bicicletelor, până vor ajunge la 210.
Deși sunt mulțumiți că au posibilitate de a închiria biciclete în sistem automatizat, cei 5 utilizatori au câteva sugestii de îmbunătățire a sistemului. În primul rând, își doresc extinderea rețelei, mai ales către zone mai îndepărtate de metrou. Apoi, vor un proces de înregistrare mai simplu și un timp de utilizare mai lung. Nu în ultimul rând, visează la o aplicație care să le spună câte biciclete și câte locuri libere sunt disponibile în stațiile de închiriere.
Directorul de Programe al Asociației Green Revolution, Corneliu Belciug, a explicat faptul că dezvoltarea proiectului depinde de mai mulți factori:
Este evident că sistemul de bike-sharing poate oferi și o soluție pentru zonele în care transportul public este deficitar sau nemulțumește locuitorii. Noi avem în vedere lucrul acesta, dar, ținând cont de situația actuală a infrastructurii, a siguranței în trafic, a educației și a gradului de acceptare a bicicliștilor în trafic, anul viitor ne vom axa tot pe acoperirea zonelor centrale, a marelor bulevarde și a principalelor puncte de atracție, urmând ca, odată cu dezvoltarea infrastructurii, a percepției și a gradului de educație, să mergem și spre zonele secundare.
Pentru 2017, este deja planificată deschiderea a încă 4 stații. Acestea ar urma să fie amplasate în Piața Unirii, în Centrul Vechi, în Piața Presei Libere și în zona Aurel Vlaicu. Dacă va exista însă o cerere mare, iar sistemul se va dovedi sustenabil din punct de vedere financiar, s-ar putea ajunge chiar și la un număr de 12 sau 14 stații.
Îmbunătățiri ar urma să aibă loc și în ceea ce privește procesul de înregistrare, spun inițiatorii. În acest moment, cei care vor să folosească bicicletele sistemului automatizat trebuie să își cumpere un card de la centrele I’Velo situate în parcurile Herăstrău sau Tineretului. Apoi, trebuie să își creeze un cont pe site-ul I’Velo (secțiunea Contul meu) și să achite unul dintre abonamentele disponibile. Aceste două etape pot fi parcurse fie direct la centrele de unde și-au ridicat cardurile, fie online. În baza abonamentelor, utilizatorii pot folosi bicicletele de oricâte ori doresc, timp de câte 30 de minute, cu pauze de minimum 30 de minute între închirieri. Dacă depășesc timpul alocat, utilizatorii trebuie să plătească taxe suplimentare.
Tot acest procedeu va fi simplificat, odată cu implementarea unui sistem de plata cu cardul. Totodată, dezvoltatorii lucrează și la o aplicație care ar urma să afișeze informații despre numărul de biciclete și rasteluri libere și „să simplifice substanțial modul de interacțiune a oamenilor cu stațiile de biciclete”.
Un alt aspect semnalat de utilizatori este necesitarea rezolvării problemelor tehnice. Toți au întâmpinat cel puțin o dată dificultăți în blocarea bicicletelor sau în folosirea ecranelor stațiilor, care nu erau funcționale. De cele mai multe ori, situația s-a rezolvat după chemarea unei echipe tehnice, care a ajuns la stații în aproximativ 10 minute. Cu toate că au avut de așteptat, utilizatorii s-au arătat înțelegători. Au spus că astfel de situații sunt inevitabile în cazul implementării oricărui sistem nou și că asta nu îi va împiedica să folosească în continuare stațiile automatizate I’Velo Urban. Dezvoltatorii spun că lucrează constant la remedierea erorilor și că, la începutul anului viitor, vor avea un sistem complet funcțional.
