Designul este cel mai important aspect atunci când vine vorba despre upcycling. Totodată, sustenabilitatea nu vinde. Acestea sunt doar două dintre concluziile la care au ajuns designerii și artizanii care valorifică deșeuri.
Într-o formă sau alta, Reciclare Creativă, Upside Down, remesh, Turific, Wood be nice, QUIB, Tubatect, PinkLime, PIMP the GARBAGE, Upcycling Deluxe, Bolsos Berlin, El Reinventor, Freitag și Upcyclist confecționează sau promovează produse din deșeuri. Am putea crede că întocmai caracterul sustenabil al produselor lor este cel care le asigură vânzările. Lucrurile nu stau însă chiar așa.
Designul, cel mai important aspect
Toți designerii sau artiștii cu care am discutat cred că designul este de departe cel mai important criteriu în decizia de cumpărare. De aceea investesc timp și efort în a face produse plăcute estetic, de o calitate ireproșabilă și, mai ales, funcționale. Mixul este extrem de important dacă vor să aibă vreo șansă în fața unor produse de serie, care vin la prețuri foarte mici.
Când vine vorba despre elementele datorită cărora își vinde produsele, Andreea (Upside Down) menționează designul, funcționalitatea și unicitatea. Fiind confecționate din bannere diverse, nu vor exista două produse identice. Nici la ei, nici la restul designerilor și artizanilor cu care am discutat. Cât despre sustenabilitatea produselor, Andreea crede că e un element secundar în decizia de cumpărare.
De aceeași părere este și Daniel (Wood be nice). El recunoaște că upcycling-ul nu e simplu de vândut, întrucât consumatorii nu se gândesc la caracterul ecologic al proiectului.
Nu știu dacă oamenii se gândesc să cumpere un produs pentru că astfel nu se mai taie un copac. Cred mai degrabă că trendul acesta a ajuns și la noi, mai ales în online: ne-am săturat să avem aceeași mobilă în casă, să o luăm de la retaileri, făcută de roboți, în China. Și vrem ceva deosebit pentru spațiul nostru.
Același aspect îl diferențiează și pe Daniel (El Reinventor) pe piață. Clienții săi sunt diferiți, spune el, însă au un lucru în comun: nu mai vor articole produse în masă și apreciază produsele sustenabile și creative. Creativitatea și designul sunt cele mai importante aspecte și pentru Stefan (Upcycling Deluxe).
Şi Ionuț (QUIB) a observat că, în general, consumatorii sunt mai puțini interesați de aspectul sustenabil al produselor. Prin urmare, trebuie să le câștige interesul prin ceea ce el numește flavor sau coolness – adică prin design.
Adaptându-se situației, atât Pink Lime, cât și Pimp the Garbage lucrează în acest moment la noi designuri de produs. Ştefan Sava vrea să îmbunătățească produsele, să obțină certificări pentru ele și să identifice oamenii care îl pot ajuta să producă pentru export. Cu un oarecare regret, mărturisește:
„Ar trebui să schimb designul, să folosesc materiale premium, să intru la altă categorie de preț și să fac campanii de marketing și de crowdfunding. Ar fi trebuit să fac așa de la început, de fapt”. Soluția a găsit-o în vest, însă știe că la noi nu există banii din vest.
Prețul, un impediment
Stefan (Upcycling Deluxe) mărturisește că produsele lor nu sunt ușor de vândut. De vină sunt costurile mari de producție, de stocare, transport și expunere, care fac ca și prețurile finale să fie mai mari decât cele ale articolelor produse în masă. Cu toate că se ocupă de marketingul și distribuția unui număr mare de produse, profitul lor este modest și este reinvestit în dezvoltarea companiei, menționează Stefan.
Şi Daniel știe că doar în Berlin își poate vinde produsele la un preț corect. „În țări precum Columbia, nu aș avea nicio șansă să vând un scaun-balansoar cu 1.000 de euro. Dar oamenii l-au reprodus.” Asta nu îl deranjează. Dimpotrivă. El Reinventor încurajează oamenii să îi copieze articolele. S-a oferit chiar să ne învețe să confecționăm lămpi din umerașe, într-o video-conferință.
La Bolsos Berlin, un rucsac simplu costă 26 de euro, un portofel – 50, iar o geantă chiar și 130 de euro. Nu oricine își permite, recunoaște Brita, dar nici nu se plânge de lipsă de vânzări. Din contra, lucrează intens pentru a face față comenzilor.
În România, prețurile sunt cu mult mai mici decât în Berlin, dar ceva mai mari decât produsele de serie. Consumatorii nu înțeleg de ce. Ei cred că, dacă e confecționat din deșeuri, ar trebui să fie gratuit. Nu iau în calcul toate costurile de producție, de stocare, transport și expunere, care fac ca și prețurile finale să fie mai mari decât cele ale articolelor produse în masă, atrage atenția Stefan (Upcycling Deluxe).
Ceea ce fac Daniel Loagăr și Andrei Cornea la Wood be nice, de exemplu, nu e simplu upcycling. E artă, în adevăratul sens al cuvântului. Lucrează chiar și câteva zile la un singur produs și taxează pe măsură. Totuși, își vând produsele de 10 ori mai ieftin decât ar face-o în străinătate. Puterea de cumpărare a românilor este una dintre principalele lor probleme. Deși apreciază designul, consumatorii din țara noastră nu prea cumpără. De aceea, cei doi artiști speră să se extindă în curând peste granițe.
Aceeași direcție o vor urma și Pink Lime, și QUIB. Ionuț recunoaște că: „În România, nu există o masă critică clară de consumatori. De aceea, am ajuns la concluzia că trebuie să mergem pe piețe străine, să dezvoltăm la noi produse certificate cradle-to-cradle și să le exportăm.”
Marketing-ul: cu cât mai simplu, cu atât mai eficient
Promovarea produselor dă uneori bătai de cap designerilor și artizanilor. Brita (Bolsos Berlin) ne destăinuie că marketing-ul nu este punctul său forte. De aceea, pentru a-și vinde produsele către publicul larg, folosește varianta germană a unui magazin online de tipul Etsy.
Upcycling Deluxe, pe de altă parte, a făcut din marketing un business. Ei își ajută furnizorii să își vândă produsele, iar comisionul pe care îl percep le acoperă costurile de funcționare.
Un model similar îl urmăresc cei de la Reciclare Creativă. Au creat Wunderkraft, platforma pe care designerii și artizanii pot comercializa produse din materiale alternative. Alina și Georgiana îi ajută pe cei care nu știu să estimeze un preț corect pentru produse să le vândă. Remesh, Upside Down, Wood be nice și Tubatect sunt doar câțiva dintre cei care o folosesc deja.
Separat, își promovează produsele cum pot, adaptând din mers și renunțând la unele caracteristici pentru a nu „ameți” clienții. Raluca (remesh) explică de ce este nevoie de simplitate:
Practic, ce promovăm în exterior nu arată ce facem pe partea socială cu adevărat, dar este mai eficient, căci clientul află de ce ai nevoie și ce poate obține de la tine. Comunicarea e deja destul de complicată și ar trebui să mai simplificăm din mesaje, pentru că nu are nimeni timp să înțeleagă pe deplin ceea ce facem.
În timp ce unii nu au investit prea mult în publicitate, lăsând produsele să vorbească de la sine (Tubatect, Wood be nice, Turific), străinii de la Freitag pun mare preț pe comunicare.
În următorul episod al seriei UPCYCLING în ROMÂNIA (și ultimul) vom afla ce vor toți acești antreprenori să realizeze prin proiectele lor.
