Micii antreprenori sau artizani care fac upcycling, confecționând produse din deșeuri, nu sunt nici naivi, nici idealiști. Ei știu că, în România, există probleme socio-economice grave, care vor primi întotodeauna mai multă atenție decât managementul deșeurilor sau reciclarea. Cu toate acestea, ei continuă să își ducă lupta, convinși că, mai devreme sau mai târziu, impactul pe care activitățile umane îl vor avea asupra mediului vor avea consecințe la nivel social și economic. Or, prin inițiativele lor, întocmai un astfel de dezastru vor ei să prevină.
GREEN REPORT începe astăzi un serial, care cuprinde mai multe articole dedicate upcycling-ului în România, menite să atragă atenția asupra nevoii de prezerva mediul, prin transformarea și valorificarea deșeurilor în produse.
De un an și ceva, experimentez alături de câțiva prieteni un concept pe care doar arhitecții sau artizanii neconvenționali l-au încercat. Confecționăm piese de mobilier din anvelope uzate, sub brandul PIMP the GARBAGE. Am început prin a ne juca și cu alte tipuri de gunoaie, însă am hotărât să ne concentrăm momentan pe valorificarea unui deșeu cu un impact negativ semnificativ.
De ce valorificăm creativ anvelope uzate
Potrivit directorului societății de preluare de responsabilități Eco-Anvelope, Florin Brabete, în jur de 80% din cantitatea de anvelope uzate colectate ajunge să fie „valorificată termoenergetic”. Adică să fie incinerată, împreună cu alte deșeuri, pentru a produce energie în fabricile de ciment. Deocamdată, industria auto nu a reușit să identifice o alternativă mai bună.
În proiectul PIMP the GARBAGE, valorificăm o mică parte dintre aceste anvelope. Nu credem însă că ceea ce facem noi este soluția pentru reciclarea a peste un miliard de anvelope, cât se aruncă anual la nivel global. Și nici nu pretindem că produsele noastre ar fi ecologice (folosim vopsea și diluanți) sau sigure în orice condiții (pot exista reacții la contactul pielea sensibilă și se pot încălzi dacă sunt expuse la soare un timp îndelungat). Totuși, reușim astfel să atragem atenția asupra problemei reciclării deșeurilor.
Upcycling-ul, un moft sau o necesitate?
Deși am recunoscut întotdeauna limitările proiectului, nu doar o dată mi s-a sugerat că ceea ce facem e absurd. Recent, un prieten pe care nu îl bănuiesc nicidecum de rele intenții, a încercat să mă convingă să renunț la reciclare, pentru a mă concentra pe subiecte cu un impact social evident. Iată doar o parte din ceea ce mi-a scris:
Sărăcia, lipsa de educație și faptul că unii nu au ce mâncă fac ca reciclarea să nu fie una dintre prioritățile lor (ale Guvernului României, n.r.).
Așa este. Mediul încă este, cum îi place Ministrului în funcție să declare, „Cenușăreasa Guvernului”. Dar, spun specialiștii, va înceta să mai fie atunci când ne vom confrunta cu o criză globală a migrației cauzate de secetă sau de inundarea unor orașe.
Argumentul nu l-a convins însă pe prietenul meu. Mi-a sugerat să nu mai „consum ambiție și energie” pe valorificarea anvelopelor, ci să mă dedic educării copiilor din medii defavorizate sau măcar lobby-ului de mediu, unde aș putea avea, în opinia sa, un impact mai mare. Concluzia lui nu a întârziat să apară:
Mi se pare frumoasă, aproape romantică mica ta bătălie, dar nu cred că o să fie niște rezultate pe măsura efortului tău.
Upcycling-ul merită o șansă
Discuția cu amicul meu nu a fost prima de acest tip. „Reproșuri” similare am tot primit încă din momentul în care am participat cu PIMP the GARBAGE la un program de accelerare de afaceri organizat de Impact Hub, în 2014. Iată de ce am decis să vorbesc cu o parte dintre românii care valorifică deșeuri în mod neconvențional, pentru a afla cine sunt și ce își propun.
În următoarele două episoade ale serialului Green Report ”UPCYCLING în ROMÂNIA”, vom „face cunoștință” cu inițiatorii proiectelor de upcycling Reciclare Creativă, Upside Down, remesh, Turific, Wood be nice, QUIB, Tubatect și PinkLime. Apoi, vom compara ceea ce fac românii cu activitățile unor designeri din Berlin, Zurich sau Londra (Upcycling Deluxe, Bolsos Berlin, El Reinventor, Freitag și Upcyclist).
Vor urma alte 3 episoade, în care vom afla de la inițiatorii proiectelor cum își procură și își gestionează materialele, cum reușesc să își vândă produsele și ce vor să realizeze prin proiectele lor.
