Proiectele actuale ale Uniunii Europene de dezvoltare a navigatiei pe Dunare vor inghiti de doua ori mai multi bani de la contribuabilii tarilor membre pentru finantarea unor lucrari care nu sunt necesare, potrivit unui studiu realizat de Hungarian Environmental Economic Centre (MAKK) pentru World Wide Fund for Nature (WWF). Potrivit unui comunicat al WWF, navigatia pe Dunare este afectata, in primul rand, de solutiile logistice invechite si ineficiente utilizate in prezent si nu de adancimea insuficienta a fluviului.
"Cu toate acestea, UE continua sa finanteze proiecte care prevad canalizarea Dunarii pentru cresterea traficului naval. Cei care vor suporta costurile acestor lucrari, precum si efectele asociate pierderii a 1.000 kilometri de zone umede aflate de-a lungul fluviului, sunt locuitorii tarilor membre ale UE. Printre altele, vom plati si pentru cresterea riscurilor de inundatii, reducerea resurselor de apa potabila si distrugerea unor zone de reproducere naturala pentru fauna piscicola", precizeaza comunicatul WWF.
Expertii WWF arata, in acest context, ca transportul naval poate reprezenta o solutie benefica pentru mediu doar daca este corelat cu diminuarea transportului terestru si, implicit, cu reducerea emisiilor de CO2. Acest lucru nu se poate aplica in cazul Dunarii, in conditiile in care cele mai optimiste scenarii de dezvoltare economica prevad pe Dunare un volum de transport sub 10 la suta din volumul transporturilor care se realizeaza pe Rin.
In Austria, volumul transporturilor pe Dunare este de 12 milioane tone, respectiv de 7,5 ori mai putin decat capacitatea actuala (aproximativ 90 milioane tone). Potrivit WWF, daca se vor realiza, proiectele de dezvoltare a navigatiei vor duce la o crestere a capacitatii de transport la 130 milioane tone, adica un volum de transport de 10 ori mai mare decat cel actual. Cele mai optimiste prognoze, incluse in Planul National de Transport pe Dunare in Austria, prevad insa o crestere a cererii de transport fluvial la 25 – 30 milioane tone, ceea ce inseamna de 3 ori mai putin decat capacitatea actuala de transport.
Specialistii WWF afirma ca, in Romania, exista o situatie si mai absurda, in zona Calarasi-Braila. Un studiu realizat de Organizatia pentru Dezvoltare si Cooperare Economica (OECD) in 2006 estimeaza o crestere medie a transportului pe Dunare in Romania de la aproximativ 16 milioane tone, cat este in prezent, la 20-25 milioane tone, ceea ce reprezinta o majorare a volumului zilnic de transport de la 1,5 (in prezent) la 4 convoaie de barje.
"Pentru aceasta, Guvernul Romaniei a transmis la UE un proiect de dezvoltare a infrastructurii, ale carui lucrari risca sa distruga una dintre cele mai importante cai de migratie pentru sturioni, sa afecteze locurile de depunere a icrelor, numeroase zone umede, precum si brate laterale. Mai mult, proiectul de infrastructura ameninta si unele ostroave aflate in zona Calarasi, cu o diversitate biologica exceptionala, incluse intr-un proiect de conservare derulat de Agentia pentru Protectia Mediului Calarasi in parteneriat cu WWF si finantat din fonduri europene. Ostroavele respective sunt incluse si pe lista siturilor Natura2000, reteaua europeana de arii protejate, sustinuta, de asemenea, cu fonduri UE", se precizeaza in comunicat.
Foto: gardianul.ro
