Stratul de gheață din Groenlanda se topește într-un ritm fără precedent. Săptămâna trecută a avut loc un val masiv de topire, al doilea din ultimele săptămâni.
La acel moment, un strat de gheață de 872.000 kilometri pătrați fusese afectat, aproximativ jumătate din masiv, adică de peste 3,5 ori mai mult decât suprafața României.
Motivul pentru care a avut loc topirea este însă unul la fel de neașteptat și nedorit pentru această regiune: precipitațiile.
Șapte miliarde de tone de ploaie au căzut peste țară săptămâna trecută și, pentru prima dată în istoria înregistrată, a plouat la Greenland Summit Camp, o stație de cercetare aflată la peste 3.200 de metri altitudine și unde în iulie temperaturile ating în mod normal în jur de -10 grade Celsius. Sâmbătă trecută a fost, de asemenea, doar a treia oară în acest deceniu când temperaturile au crescut vreodată peste îngheț, potrivit centrului național care se ocupă de aceste probleme.
Ploaia care a căzut peste stratul de gheață nu doar că este mai caldă decât zăpada care cade în mod normal, dar este și închisă la culoare – deci absoarbe lumina solară ceea ce face ca gheața să se topească într-un ritm și mai accelerat.
Apa rezultată în urma topirii ajunge în ocean și determină creșterea nivelului mării. Deja topirea din stratul de gheață al Groenlandei, a doua ca mărime după cea petrecută în Antartica, a provocat aproximativ 25% din creșterea nivelului mării la nivel mondial observată în ultimele decenii, estimează oamenii de știință. Această cotă este de așteptat să crească, pe măsură ce temperaturile globale cresc, arată Reuters.
Twila Moon, adjunct la Centrul Național de Date despre zăpadă și gheață din SUA, susține fenomentul îngrijorător al precipitațiilor din Groenlanda nu este unul izolat. Ea atrage atenția că, alături de inundații, incendii și a altor fenomene extreme, este unul dintre multele „semnale de alarmă” care arată necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, a spus ea.
