UE vrea să renunțe la planurile de reducere a poluării farmaceutice, care contribuie la răspândirea unor viruși mortali. Planurile de monitorizare a companiilor agricole și farmaceutice, de adăugare a standardelor de mediu la normele UE privind produsele medicale și de obligativitate a evaluării riscurilor de mediu pentru medicamentele utilizate de oameni au fost toate abandonate, potrivit unor documente oficiale dezvăluite de The Guardian.
Se estimează că aproximativ 700.000 de persoane mor în fiecare an din cauza rezistenței antimicrobiene, parțial datorită bacteriilor rezistente la medicamente create de utilizarea excesivă a antibioticelor.
Dame Sally Davies, ofițerul medical al Regatului Unit, a avertizat că acest lucru ar putea duce la o apocalipsă post-antibiotică, care va reprezenta „sfârșitul medicinei moderne”, deoarece infecțiile banale nu mai răspund la tratament.
Unele studii prevăd că rezistența antimicrobiană ar putea costa 100 de trilioane de dolari până în 2050, iar numărul de morți anual va atinge 10 milioane în această perioadă.
O strategie a UE care să controleze prezența produselor farmaceutice în mediul înconjurător trebuia să propună modalități de prevenire, însă documentele consultate de jurnaliștii de la The Guardian arată că o serie de norme conținute într-un proiect preliminar au fost schimbate sau eliminate.
Printre propunerile care au circulat fără prea mult succes se numără o iniţiativă UE de a include în acordurile internaţionale o serie de criterii de mediu în modul în care sunt utilizate antibioticele. Acest lucru ar fi permis inspectorilor UE să viziteze fabrici din Asia sau Africa, și să sancționeze unitățile unde ar fi găsit dovezi ca există poluare farmaceutică.
La rândul său, acest lucru ar fi putut afecta negocierile comerciale dintre UE și India, în care poluarea căilor navigabile s-a dublat în prima jumătate a acestui deceniu, în parte datorită deversărilor industriale.
India este un hub pentru fabricarea de medicamente la nivel mondial și, potrivit unui studiu publicat anul trecut în revista științifică Infection, nivelurile excesive de poluare cauzate de antibiotice au fost găsite în căile navigabile în jurul Hyderabadului, o regiune din India renumită pentru industria farma.
Nusa Urbancic, purtătoarea de cuvânt a Fundației Changing Markets, a declarat: „Suntem șocați că Comisia Europeană pare dispusă să scape de opțiunea de a include criterii de mediu … atât de devreme în acest proces, având în vedere dovezile copleșitoare prezentate despre modul în care poluarea farmaceutică contribuie la proliferarea bacteriilor rezistente la medicamente. „
O altă propunere la care s-a renunţat ar fi obligat companiile din sectorul farma să colecteze, monitorizeze şi să afişeze public datele privind deversarea deşeurilor microbiene în apele pluviale din zone puternic afectate din întreaga lume, practică cauzată, de regulă, de fermele mari de animale.
Un raport recent arăta că majoritatea companiilor farmaceutice mari poluează mediul înconjurător cu antibiotice. Dintre cele 18 companii intervievate, niciuna nu a dezvăluit ce cantitate de deșeuri de antibiotice ajunge în mediu. Doar opt dintre ele au impus limite legate de cantitățile de deșeuri care ajung în apele uzate și o singură companie a dezvăluit sursa furnizorilor.
Oamenii de știință au remarcat o lipsă îngrijorătoare de cercetare globală a unor astfel de legături, iar deficitul de informații poate avea repercusiuni asupra sănătății publice și comerciale.
Includerea criteriilor de mediu în procesul de fabricație ar fi „crucială” pentru producătorii de medicamente, potrivit specialiștilor din domeniu.
Schimbarea strategiei Comisiei a fost însă în direcția opusă. Un obiectiv inițial de „reducere a utilizării neesențiale a produselor farmaceutice” a fost înlocuit cu unul mai favorabil companiilor, de a „promova utilizarea prudentă a produselor farmaceutice”.
O sursă din UE care a dorit să rămână anonimă, a spus: „Aceasta nu este formularea pe care am ales-o sau pe care am elaborat-o pentru această strategie. Au existat unele reformulări și o scădere a nivelului de angajament – pentru că nu putem face aceste angajamente fără a investiga mai departe – și astfel au devenit mai vagi „.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze documentele citate de jurnaliștii de la The Guardian, dar sursele au declarat că nu au existat „presiuni deosebite” asupra funcționarilor care au compilat proiectul anterior.
Industria farmaceutică a cheltuit aproape 40 de milioane de euro pentru lobby în instituțiile UE în 2015. Informațiile publice arată că Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice a avut mai mult de 50 de întâlniri cu Comisia Juncker în primele patru luni și jumătate de mandat.
În aceeași perioadă, GlaxoSmithKline a avut 15 întâlniri cu comisia, Novartis a avut opt, Sanofi și Johnson & Johnson au avut șase sesiuni, în timp ce Pfizer și Eli Lilly s-au întâlnit cu oficialii UE de cinci ori fiecare.
Alte măsuri retrase din strategia UE ar fi obligat societățile farmaceutice să finalizeze evaluările de risc pentru mediul înconjurător pentru medicamentele umane înainte de a putea fi autorizate. Majoritatea produselor farmaceutice nu au în prezent detalii cu privire la proprietățile lor ecotoxicologice.
Versiunea finală a strategiei UE privind produsele farmaceutice în mediu este de așteptat să fie publicată în această vară.
