Începând cu 2026, niciun produs derivat din petrolul rusesc nu va mai putea intra pe piața europeană, indiferent de ruta comercială.
Uniunea Europeană va interzice, începând cu ianuarie 2026, importul și tranzacțiile cu produse petroliere rafinate obținute din petrol rusesc, chiar dacă acestea provin din state terțe.
Măsura vizează derivatele fabricate din petrol de tip Urals („Urals oil”), sortimentul standard exportat de Federația Rusă. Decizia include rafinatele produse în state terțe, vizează flota fantomă și interzice orice tranzacție legată de Nord Stream.
Aceasta manevra politico-legală are ca scop închiderea ultimelor portițe comerciale rămase după embargoul impus în 2022 asupra țițeiului brut.
„După o perioadă de tranziție de șase luni, operatorilor din UE li se va interzice să cumpere, să importe sau să intermedieze livrări către UE de produse petroliere rafinate din țări terțe, fabricate din petrol rusesc,” a declarat Olof Gill, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
„De asemenea, li se va interzice să ofere asistență tehnică sau financiară pentru astfel de livrări”, a afirmă purtătorul de cuvânt UE.
Comisia va stabili ce dovezi vor fi necesare pentru a demonstra lipsa petrolului rusesc din importuri.
Măsura face parte din al 18-lea pachet de sancțiuni care vizează eliminarea petrolului rusesc din lanțurile energetice europene.
Importatorii vor trebui să demonstreze proveniența petrolului
Pentru a pune în aplicare noile restricții, Comisia Europeană va elabora ghiduri clare privind verificarea provenienței produselor petroliere.
Operatorii vor fi obligați să dovedească, cu documente, că produsele importate nu au fost obținute din petrol rusesc.
Se discută mecanisme de trasabilitate care vor implica lanțuri de aprovizionare, certificate de origine și declarații vamale conforme.
Scopul este evitarea ocolirii sancțiunilor prin rafinarea petrolului Urals în țări terțe, precum India, Turcia sau Emiratele Arabe Unite.
Al 18-lea pachet de sancțiuni: lovituri directe în energie, flota fantomă și infrastructura Kremlinului
Adoptat oficial, al 18-lea pachet de sancțiuni al UE introduce măsuri restrictive economice și individuale cu impact major asupra sectoarelor energetic, bancar și militar ale Federației Ruse.
Pachetul vizează inclusiv comerțul bilateral cu UE și instituie un cadru juridic pentru tragerea la răspundere a celor care sprijină continuarea războiului împotriva Ucrainei.
Pe lista neagră au fost adăugați 55 de noi actori, 14 persoane și 41 de entități, implicați în subminarea suveranității și independenței Ucrainei.
Numărul total al sancționaților individual depășește, astfel, 2.500.
Sancțiunile vizează și Belarusul, considerat co-agresor în conflictul din Ucraina, prin măsuri complementare asupra relațiilor economice și comerciale.
În sectorul energetic, UE reduce plafonul de preț pentru țițeiul rusesc (Urals) de la 60 la 47,6 dolari pe baril, pentru a-l alinia la prețurile internaționale.
Totodată, se introduce o ajustare automată, dinamică, a plafonului, iar noul prag trebuie să fie cu cel puțin 15% sub media pieței.
Măsura vizează direct veniturile bugetare ale Kremlinului, petrolul reprezentând în continuare o treime din încasările guvernamentale ale Rusiei.
Pachetul include și extinderea măsurilor asupra „flotei din umbră”. Acea rețea maritimă folosită pentru a eluda sancțiunile și a transporta țiței sau produse rusești în afara circuitului oficial.
Alte 105 petroliere au fost adăugate pe lista neagră, ridicând totalul la 444 de nave interzise în tranzacțiile europene.
Sunt vizate și companiile de transport maritim, brokerii, operatorii de registru, nu doar navele propriu-zise.
Pentru prima dată, UE sancționează și un căpitan de navă, o premieră în politica sa de sancțiuni.
„Obiectivul nostru este clar: să împiedicăm petrolul rusesc să intre pe piața UE sub orice formă”, a transmis Consiliului.
UE introduce, de asemenea, o interdicție totală asupra importurilor de produse rafinate din țiței rusesc, indiferent de țara de proveniență.
Sunt exceptate doar Canada, Norvegia, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite.
În paralel, blocul comunitar interzice orice tranzacție legată de conductele Nord Stream 1 și 2, inclusiv servicii de mentenanță sau întreținere, blocând definitiv orice tentativă de relansare.
Consiliul a decis, totodată, să pună capăt derogării aplicate Cehiei pentru importurile de petrol rusesc, închizând una dintre ultimele excepții regionale.
Washingtonul amenință, dar nu acționează (încă)
Și Statele Unite promit măsuri dure împotriva sectorului petrolier rusesc, însă deocamdată, doar la nivel declarativ.
Secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a declarat că sancțiunile petroliere „sunt o posibilitate foarte reală” pentru a opri războiul.
Administrația Trump nu a introdus până acum restricții directe asupra exporturilor petroliere ale Rusiei, deși le consideră o armă economică decisivă.
Poziția SUA e esențială în piața globală. Ca mare producător de petrol și gaze, Washingtonul are mijloacele să impună măsuri drastice.
Președintele Donald Trump a amenințat anterior cu tarife de 100% pentru toți cumpărătorii de petrol rusesc, dacă Moscova nu acceptă un acord de pace.
Ultimatumul expiră la începutul lunii septembrie, la finalul unei perioade de 50 de zile. Kremlinul pare însă dispus să-l ignore.
„Este cea mai mare presiune care poate fi pusă asupra rușilor”, a spus Wright, invocând capacitatea SUA de a lua măsuri „inimaginabile” până recent.
Rămâne de văzut dacă Trump va merge până la capăt sau va prelungi termenul, așa cum a făcut-o în alte dosare internaționale.
Europa își consolidează arhitectura de sancțiuni împotriva energiei rusești, în timp ce Statele Unite ezită să adopte măsuri similare.
Războiul din Ucraina accelerează tranzițiile energetice și reconfigurează prioritățile geopolitice ale marilor economii.
CITIȚI ȘI:
PODCAST | Sărăcia energetică în România: întrerupem lumina sau sistemul?
Profit sau planetă? Marile bănci capitulează în fața lobby-ului petrolier
