Bucureștenii și locuitorii din Ilfov ar putea folosi o parte din infrastructura feroviară pentru deplasări în zona metropolitană începând din 2024, potrivit proiectului viitoarei rețele de transport care a fost prezentată miercuri, în cadrul „Săptămânii europene a mobilităţii”.
Ştefan Roşeanu, coordonatorul proiectului, consilier la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI), a declarat că investițiile totale se vor ridica la aprox. 600 de milioane de euro, din care aproximativ 400 de milioane de euro vor costa garniturile de tren. Investițiile în calea ferată propriu-zisă vor fi relativ mici pentru că mare parte dintre aceste tronsoane deja există.
În contextul planurilor de reducere a emisiilor, asumate prin Green Deal, trenul metropolitan va contribui la decarbonizarea transportului în București și Ilfov. Proiectanții vizează o cale ferată complet electrificată și trenuri cu tracțiune electrică sau care funcționează pe bază de hidrogen.
„La momentul în care terminăm investiţiile corelat cu CFR Infrastructură, serviciul va fi pe întreg inelul feroviar, deci pe toţi cei 70 – 80 de kilometri ai inelului feroviar. Acesta este obiectivul, vorbim de o reţea existentă, în mare parte este deja utilizabilă. Pe unele porţiuni avem însă lucrări ceva mai complicate de făcut. Pentru introducerea serviciului de tren metropolitan, noi estimăm, respectând cadrul legal european şi naţional, că primele servicii vor fi la sfârşitul anului 2023 – început de 2024, vedem care servicii vor fi într-o primă fază. Timpul de livrare pentru trenurile noi este prea scurt între sfârşitul lui 2021 şi aceea perioadă. Dacă lucrurile merg bine, trenuri noi ar trebui să apară prin 2025-2026”, a explicat Roşeanu.
Prin realizarea investiţiilor necesare pentru introducerea şi, ulterior, dezvoltarea serviciilor de tren urban şi metropolitan Bucureşti – Ilfov se urmăreşte crearea unei noi alternative la transportul cu maşina personală în Regiunea Bucureşti – Ilfov.
Roșeanu a mai explicat că este „un proiect pentru oameni”, care vizează inclusiv o modernizare a gărilor, a includerii acestor spații în puncte de interes, de reconversie urbană. „Vorbim de mici piețe ale gării, care vor fi umane, vor fi locuri de transfer, mici zone de recreere, locuri unde vor putea lăsa mașina, locurile pentru biciclete, trotinete”, a declarat el.
De asemenea, trenul va fi gândit pentru a fi accesibil tuturor, inclusiv persoanelor cu dizabilități, trecerea se va face de pe peron in tren fără treaptă, iar peroanele vor fi, de asemenea, accesibile. În plus, calea ferată nu va fi o barieră pentru comunitățile locale pentru că vor exista pasaje sub și supra terane.
Timpii de călătorie necesari navetei vor fi reduși, asigurându-se o legătură de transport între localităţi, în interiorul Capitalei, precum şi între Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” şi celelalte localităţi din regiune, inclusiv către polul de cercetare de la Măgurele şi zonele turistice Snagov şi Cernica. Un alt efect ar fi implementarea unor proiecte de regenerare urbană în zona de cale ferată, precum şi crearea de noi oportunităţi pe piaţa forţei de muncă.
18 linii pentru trenul metropolitan:
- Gara de Vest – Răzoare – Progresu – Jilava – Vidra;
- Gara de Nord – Gara de Vest – Progresul – Veseliei;
- Gara de Nord – Pantelimon – Progresul – Veseliei;
- Gara Obor – Chiajna – Gara de Vest – Cotroceni;
- Gara Obor – Jilava – Gara de Vest – Cotroceni;
- Orbital Bucureşti;
- Gara de Nord – Aeroport T1;
- Gara Obor – Aeroport T1;
- Gara Obor – Gara Băneasa – Aeroport T1;
- Gara Obor – Tunari – Aeroport T1;
- Gara de Nord – Aeroport T2;
- Gara de Nord – Chitila – Scroviştea;
- Gara Obor – Brăneşti – Islaz;
- Gara de Nord – Chiajna – Domneşti;
- Gara de Nord – Chitila – Săbăreni;
- Gara de Nord – Mogoşoaia – Grădiştea;
- Gara de Nord – Căciulaţi – Snagov;
- Titan Sud – Tânganu.
La rândul său, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat că acest proiect vine să rezolve o problemă de infrastructură.
„Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă un metrou care circulă la suprafaţă, cu toate avantajele pe care le are metroul, cu avantajul că avem deja infrastructura CFR existentă. Înseamnă că, dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti, poţi să îţi laşi maşina la un park and ride, să te urci în trenul metropolitan, să cobori de acolo la Gara de Nord sau în Pipera sau la Gara Obor sau la AFI Cotroceni şi să îţi rezolvi problemele pe care le ai„, a declarat Nicușor Dan.
Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a cărui prezență fusese anunțată inițial, însă nu a mai participat.
Pentru realizarea acestui proiect există un protocol agreat între autoritățile locale, CFR și Ministerul Transporturilor.
„Săptămâna europeană a mobilităţii” reprezintă o iniţiativă a Comisiei Europene, prin care, în perioada 16 – 22 septembrie, în fiecare an, se încearcă găsirea de soluţii inovatoare la problemele actuale de mobilitate urbană. Prezentarea proiectului privind trenul metropolitan Bucureşti – Ilfov este una dintre acţiunile cu care Municipiul Bucureşti participă la această campanie.
TPBI este primul organism, creat la nivel regional, care a fost constituit sub forma unei structuri de cooperare a celor 42 de autorităţi publice locale din regiune, primind mandat din partea acestora pentru înfiinţarea, organizarea, reglementarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea serviciului de transport public de călători pe toată aria de competenţă, conform Regulamentului CE 1370/2007.
