Dintre cei mai mari 10 poluatori din România de anul trecut, pe primele trei locuri se situează Complexul Energetic Oltenia, prin sucursala Electrocentrale Rovinari, cu 4.629 kt de CO2, ArcelorMittal Galați, cu 4.193 kt CO2 și Complexul Energetic Oltenia, prin SE Turceni (3.297 kt de CO2), potrivit Bankwatch România.
Primele patru locuri sunt ocupate de termocentralele pe lignit administrate de Complexul Energetic Oltenia: Rovinari (1), Turceni (3), Ișalnița (4) și Craiova II (6). Primele două se situează în județul Gorj, iar ultimele două în Dolj, în vecinătatea Craiovei. Împreună acestea au emisii de 11.011 kt CO2 în 2019, cifră imensă, spune ONG-ul, dacă luam în calcul faptul că producția de energie electrică tuturor a termocentralelor pe cărbune (nu doar cele deținute de CEO) este de 12.119 GWh de energie produsă, sau 21,6% din totalul producției naționale. Celelalte locuri sunt ocupate de actori din industria petrolieră, a oțelului sau a cimentului.
Pentru a asigura o scădere rapidă a emisiilor, eliminarea treptată a centralelor electrice pe cărbune este o prioritate urgentă. Cele șase mari țări care încă folosesc cărbunii sunt: Germania, Polonia, Cehia, România, Bulgaria și Grecia. Emisiile acestora sunt responsabile pentru 17% din totalul emisiilor de ETS din UE, dar au generat doar 9% din energia electrică a Europei.
Schema Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) este un mecanism crucial în politicile UE de combatere a schimbărilor climatice și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Întreprinderile cuprinse în schema ETS trebuie să achiziționeze un certificat pentru fiecare tonă de GES emisă.
EU ETS limitează volumul de gaze cu efect de seră care poate fi emis de industrie, de producătorii de energie și de companiile aeriene. Numărul total de certificate disponibile sunt plafonate la un nivel stabilit de UE, iar întreprinderile cumpără certificate individuale de pe o piață unde prețul acestora fluctuează.
Plafonul este redus în timp astfel încât volumul emisiilor să scadă treptat. În fiecare an, pe 1 aprilie Comisia Europeană publică volumul emisiilor de CO2 verificate pentru fiecare instalație din Uniune, iar pe 1 mai publică un document din care reiese în ce măsură a reușit fiecare operator să plătească certificatele ETS. Pentru certificatele neplătite, operatorii sunt sancționați cu 100 euro/certificat.
Și dacă o parte din țările care încă folosesc lignitul, plănuiesc un program de reducere treptată până la eliminare a cărbunelui, în România, Polonia și Bulgaria acest lucru nici măcar nu este luat în calcul.
Topul celor mai mari poluatori din Europa, cărbunele ocupă 9 din primele 10 poziții, șase fiind ocupate doar de termocentrale din Germania. Deși această țară se consideră un lider european în domeniul climei, data stabilită pentru închiderea unităților pe cărbune din Germania – 2038 – este târzie raportându-ne la obiectivul de menținere a creșterii temperaturii globale sub pragul de 1,5 grade. Mai mult, luând în calcul puterea economică a Germaniei, acestă dată este foarte neambițioasă. Alte două locuri sunt ocupate de termocentrale din Polonia, singura țară care s-a opus obiectivului de neutralitate climatică în 2050.
EMISIILE DIN ULTIMII ANI
În ultimii ani, emisiile companiilor de energie din cărbune au avut o tendință de diminuare odată cu scăderea nivelului de producției. Conform datelor publicate de Comisia Europeană și analizate de Ember, la nivelul Uniunii emisiile de CO2 de la termocentrale au scăzut cu 24% în 2019 față de 2018, în timp de România a înregistrat o scădere de 13,5%.
Potrivit Bankwatch, acest lucru arată determinarea statelor pentru eliminarea cărbunelui din sistemul energetic.
„Analizând însă datele locale din ultimii șapte ani ale celor mai mari zece poluatori, ne dăm seama că emisiile termocentralelor nu au atins încă un minim istoric. Într-adevăr, au scăzut semnificativ în ultimii cinci ani însă sunt comparabile cu nivelul din 2013”.
Având în vedere că doar 21,6% din electricitatea produsă în România provine din arderea cărbunelui, eliminarea acestuia din mixul energetic înainte de 2030 este un țel tangibil, spun autorii analizei. Din punctul de vedere al potențialului energiei solare, mai mult de jumătate din suprafața țării beneficiază de peste 1.000 kWh/m2/an. Mai mult, potențialul pentru energie eoliană al României este cel mai mare din Sud Estul Europei, fiind estimat în jur de 14.000 MW putere instalată care ar genera în jur de 23 TWh pe an.
Pe măsură ce tot mai multe state renunță la arderea cărbunelui pentru producerea electricității, cei mai mari poluatori devin combinatele siderurgice. Și în ceea ce privește producerea oțelului, o industrie cu emisii semnificative de CO2, există soluții care nu implică folosirea cărbunelui. Tehnologiile avansează rapid în acest sens, hidrogenul fiind acceptat ca o soluție promițătoare. Cărbunele este deja eliminat în procesul de reciclare a oțelului prin folosirea cuptoarelor electrice cu arc.
CE URMEAZĂ?
În Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, un document care trebuie să definească strategia României în domeniu până în 2030, nici unul dintre obiectivele principale nu sunt ambițioase, luând în calcul potențialul țării sau recomandările Comisiei Europene.
România intenționează o scădere de 43,9% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 față de 2005, o pondere de 30,7% a energiei regenerabile în consumul final brut (recomandarea Comisiei fiind 34%) și o scădere a consumului final de energie de 40,4%. În ceea ce privește eliminarea treptată a cărbunelui, care ar trebui să aibă loc până în 2030 pentru a putea fi consistenți cu țintele acordului de la Paris, România este unul din ultimele 7 state membre UE care nu și-au stabilit o dată în acest sens.
În 2019, termocentralele pe cărbune din România au avut o producție de 12.119 MWh și emisii de 12.927 kt CO2. Având în vedere că în PNIESC România estimează că în 2030 va avea o producție de energie electrică folosind cărbune de 11.931 MWh, atunci emisiile vor fi în jurul 12.727 kt CO2. Astfel, potrivit estimării emisiilor totale de CO2 în același an, 126.000 kt CO2, pare că cel puțin 10% din toate emisiile de CO2 ale României vor proveni din producerea de energie electrică folosind cărbune.
„Lipsa de perspectivă a autorităților române face ca viitorul energetic al țării să arate mult mai poluant și mai puțin sustenabil decât ar putea fi. Pe de o parte, ca semnatară a acordului de la Paris, România s-a angajat să își reducă emisiile astfel încât creșterea temperaturii globale să nu depășească 1,5 grade C. Însă cele mai recente modelări arată că acest lucru nu este posibil dacă Europa nu renunță la cărbune până în 2030 – fapt neasumat încă de autoritățile din România. Pe de altă parte, poluarea aerului nu contribuie doar la schimbările climatice; efectele asupra sănătății populației sunt de asemenea majore: astm, cancer și alte probleme pulmonare sunt toate efecte ale emisiilor termocentralelor pe cărbune, efecte negative care se răsfrâng asupra tuturor”, arată sursa citată.
