Sustenabilitatea a fost mult timp un cuvânt la modă, dar acum este mai important ca niciodată ca atât indivizii, cât și companiile să transforme acest concept în acțiuni concrete. Astfel, alegerile alimentare nu se mai rezumă doar la preț și gust, ci includ tot mai mult criteriul sustenabilității, care devine esențial în deciziile noastre privind alimentația. Acest top 11 superalimente sustenabile vine în ajutorul tău și al întregii planete: iată ce să mănânci pentru a avea o dietă prietenoasă cu planeta.
Cum poți ajuta planeta prin dietă
Potrivit FAO, (Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite) o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră (GES) provin din producția de alimente.
Totuși, această provocare aduce și o oportunitate de schimbare. Alimentele sustenabile sunt, în general, sănătoase și au un impact redus asupra mediului.
Adoptarea unei diete formate de alimente sustenabile, fără a renunța la necesitățile nutriționale, poate contribui la un viitor mai bun și la protejarea planetei. Atât consumatorii, cât și producătorii pot susține un sistem agricol sustenabil, care protejează mediul și sănătatea, alegând produse organice.
CITEȘTE ȘI: Există sustenabilitate alimentară într-un hipermarket? Un interviu CSR cu Lidl
Statistici globale
De exemplu, în 2020, emisiile globale ale sistemelor agroalimentare au fost de 16 miliarde de tone de dioxid de carbon echivalent, o creștere de 9% față de anul 2000.
Emisiile pe cap de locuitor au scăzut cu 15% în aceeași perioadă, ajungând la 2,0 t CO₂eq (echivalent CO₂) per capita în 2020.
Ponderea emisiilor din sistemele agroalimentare în totalul emisiilor din toate sectoarele a scăzut de la 38% în 2000 la 31% în 2020, din cauza creșterii mult mai rapide a emisiilor din sectoarele non-alimentare.
La nivel global, în 2020, emisiile de la poarta fermei au reprezentat aproape jumătate din totalul emisiilor sistemelor agroalimentare, în timp ce procesele pre- și post-producție au contribuit cu o treime, iar schimbările în utilizarea terenurilor cu o cincime.
La nivel regional, în 2020, emisiile de la poarta fermei au fost componenta principală în Oceania (71%), Asia (50%) și Americi (43%). Schimbările în utilizarea terenurilor au fost cel mai mare factor de emisii în Africa (44%), în timp ce procesele pre- și post-producție au fost principala sursă în Europa (53%).
Emisiile pe cap de locuitor au fost cele mai ridicate în Oceania (6,5 t CO₂eq per capita) și cele mai scăzute în Asia (1,4 t CO₂eq per capita). Sistemele agroalimentare au reprezentat cea mai mare pondere din totalul emisiilor din toate sectoarele în Africa (59%) și cea mai mică în Asia (aproape 25%).
La nivel global, intensitățile emisiilor în 2020 au variat între 1 kg CO₂eq/kg și 30 kg CO₂eq/kg pentru carne (cu cele mai mici valori pentru carnea de pui și cele mai mari pentru carnea de vită). Intensitatea emisiilor de la poarta fermei pentru laptele de vacă la nivel global a fost de 1 kg CO₂eq/kg, cu aproximativ 24% mai puțin decât în 2000.
Top 11 superalimente sustenabile
Quinoa
Quinoa este o pseudocereală extrem de nutritivă, fără gluten, originar din regiunea Anzilor din America de Sud. Deși seamănă cu o cereală, quinoa este de fapt o sămânță recoltată de la planta cu flori Chenopodium quinoa.
Quinoa este adesea inclusă în dietele flexitariene și este considerată un superaliment datorită conținutului ridicat de proteine, fibre și nutrienți esențiali. Fiind o alternativă fără gluten, este o opțiune versatilă și sustenabilă pentru persoanele cu restricții alimentare.
Această cultură este recunoscută pentru rezistența sa la condiții climatice dificile și necesită cantități minime de apă pentru a se dezvolta, ceea ce o face o alegere mult mai ecologică decât alte surse de proteine. Quinoa tolerează seceta și solurile sărate mult mai bine decât majoritatea plantelor.
Deoarece are un impact redus asupra resurselor naturale, quinoa contribuie la reducerea amprentei de carbon. Adaptabilitatea sa la diverse climate și necesarul redus de apă o transformă într-o cultură ideală pentru agricultura sustenabilă.
Afine
Afinele sunt fructe mici, de culoare albastru închis, cu un gust ușor acrișor. Sunt considerate un superaliment datorită conținutului ridicat de nutrienți, vitamine și minerale.
Aceste fructe sunt bogate în antioxidanți și oferă multiple beneficii pentru sănătate, inclusiv susținerea funcției cerebrale, îmbunătățirea sănătății inimii și a mușchilor.
În plus, afinul necesită mai puțină apă comparativ cu alte culturi, ceea ce ajută la reducerea consumului de resurse. Fiind o plantă perenă, nu trebuie replantată anual, ceea ce conservă resursele solului.
Agricultura ecologică a afinelor promovează metode prietenoase cu mediul, evitând pesticidele și îngrășămintele sintetice în favoarea unor soluții naturale.
Alegerea afinelor cultivate sustenabil contribuie la protejarea mediului și la menținerea acestui fruct delicios și nutritiv pentru generațiile viitoare.
Ovăz
Ovăzul este o cereală integrală bogată în fibre, proteine și nutrienți esențiali precum fierul și magneziul. Acesta aduce multiple beneficii pentru sănătate, inclusiv îmbunătățirea digestiei, menținerea sănătății inimii și gestionarea greutății corporale. Ovăzul este extrem de versatil și ușor de preparat, putând fi inclus într-o varietate de rețete pentru un plus de nutrienți.
Conform Statista, volumul global de producție a ovăzului a fost de aproximativ 25,13 milioane de tone metrice în 2023 și se estimează că va continua să crească.
Pe lângă conținutul său ridicat de fibre, ovăzul furnizează proteine esențiale pentru refacerea și dezvoltarea masei musculare, alături de vitamine din complexul B și antioxidanți, care protejează celulele de efectele nocive ale radicalilor liberi.
Un studiu de cercetare a indicat că ovăzul are potențialul de a înlocui produsele de origine animală datorită impactului său redus asupra mediului și beneficiilor sale nutriționale semnificative.
Fiind o cultură rezistentă, ovăzul se adaptează ușor la diferite climate și necesită mai puțină apă decât alte cereale.
De asemenea, poate fi cultivat fără utilizarea pesticidelor sau îngrășămintelor sintetice, reducând astfel impactul negativ asupra ecosistemului.
Ciupercile
Ciupercile sunt fungi care aparțin regnului Fungi. Ele vin în diferite forme, dimensiuni și culori, unele fiind comestibile, altele toxice.
Ciupercile comestibile sunt des utilizate în gastronomie datorită aromelor și texturilor lor unice. În funcție de specie, gustul lor variază de la delicat la pământiu sau chiar cărnos. Ele sunt versatile și se pot folosi în diverse preparate, inclusiv supe, mâncăruri la tigaie, salate și paste.
Sunt sărace în calorii și grăsimi, dar bogate în nutrienți precum proteine, vitamine (D și B), minerale (potasiu și seleniu) și antioxidanți. De asemenea, anumite specii de ciuperci au proprietăți medicinale și sunt utilizate în medicina tradițională.
Ciupercile pot fi cultivate în medii controlate, utilizând produse reziduale precum rumegușul, paiele și subprodusele agricole.
Capacitatea lor de a se dezvolta în astfel de condiții reduce necesitatea de teren și apă, diminuând presiunea asupra ecosistemelor naturale și reducând defrișările.
Mai mult, abilitatea lor unică de a crește pe materiale organice reziduale, cum ar fi resturile agricole sau compostul, nu doar că împiedică eliminarea acestora la groapa de gunoi, dar le transformă într-o sursă valoroasă și nutritivă de hrană.
Această utilizare eficientă a resurselor face din cultivarea ciupercilor o practică sustenabilă și prietenoasă cu mediul.
CITEȘTE ȘI: Culesul de ciuperci în România: cum se face și ce pericole există
Varza Kale
Kale este o legumă cu frunze verzi din familia Brassicaceae, care include varza, broccoli și varza de Bruxelles. Este apreciată atât pentru gustul său, cât și pentru beneficiile sale nutriționale, fiind bogată în vitamine (A, C și K), minerale (calciu și magneziu), antioxidanți și fibre.
Este considerată o opțiune sustenabilă deoarece necesită mai puțină apă și mai puțin teren comparativ cu alte culturi. Kale are nevoie de aproximativ 50-75 cm de apă pe sezon, mult mai puțin decât culturi precum orezul sau migdalele.
De asemenea, poate fi plantată dens, ceea ce maximizează producția pe hectar.
Fermierii care practică agricultura ecologică reduc utilizarea pesticidelor, contribuind la protejarea insectelor benefice și la menținerea unui ecosistem sănătos. Cultivarea sustenabilă a verzei kale oferă nu doar o sursă nutritivă de hrană, ci și un mediu mai sănătos și un sistem alimentar mai echilibrat.
Merele organice
Merele sunt fructe excelente care fac parte din familia Rosaceae. Sunt printre cele mai cultivate și consumate fructe la nivel global, existând mii de soiuri diferite. Merele pot fi consumate proaspete sau utilizate în gătit, copt și prepararea sucurilor.
Fiind printre cele mai populare alimente non-OMG (nemodificate genetice), merele sunt bogate în vitamine (în special vitamina C), fibre alimentare, antioxidanți și minerale precum potasiul. Acestea oferă beneficii pentru sănătate, inclusiv îmbunătățirea sănătății inimii, digestiei și sistemului imunitar.
Conform unui studiu publicat în Soil Science Society of America Journal, fermierii devin tot mai conștienți de impactul practicilor de gestionare a livezilor asupra mediului. Folosirea compostului poate reduce necesitatea utilizării îngrășămintelor chimice, contribuind la o agricultură mai sustenabilă.
Prin integrarea compostului în planul de gestionare a nutrienților, se reduce dependența de resurse neregenerabile și se valorifică deșeurile organice, ceea ce face cultivarea merelor mai ecologică.
Algele marine
Algele, cunoscute și sub denumirea de alge marine, sunt plante acvatice care cresc în medii marine sau de apă dulce. Ele joacă un rol crucial în ecosistemele marine, oferind habitat și hrană pentru diverse organisme acvatice.
Potrivit cercetărilor, între 75% și 85% din producția mondială de alge este destinată consumului uman direct, în special în Asia. Algele sunt bogate în vitamine, minerale (cum ar fi iodul și calciul), antioxidanți și fibre alimentare, fiind o sursă de hrană nutritivă și sustenabilă.
Cultivarea algelor are beneficii ecologice semnificative, inclusiv absorbția dioxidului de carbon și îmbunătățirea calității apei. Algele nu necesită îngrășăminte, deoarece își obțin nutrienții direct din apă.
Pe măsură ce cresc, algele absorb dioxidul de carbon dizolvat, contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la combaterea acidificării oceanelor.
Mai mult, cultivarea algelor poate filtra nutrienții în exces și poluanții din apă, contribuind la menținerea echilibrului ecologic.
Morcovii
Morcovii sunt legume consumate frecvent, având de obicei o culoare portocalie, dar pot fi găsiți și în nuanțe de mov, galben sau alb.
Aceștia sunt culturi de sezon rece, semănate direct în sol. Morcovii au o textură crocantă și un gust dulceag, pământiu. Sunt o sursă bogată de vitamine, în special vitamina A (sub formă de beta-caroten), dar și vitaminele C, K și B6.
Comparativ cu alte legume, morcovii au o amprentă de carbon redusă. Legumele, în general, generează mult mai puține emisii de carbon decât alte tipuri de alimente, făcând din morcovi o alegere sustenabilă.
Conform Environmental Working Group (EWG), morcovii obțin un scor scăzut spre moderat în ceea ce privește reziduurile de pesticide.
Un alt studiu a indicat că, în medie, morcovii cultivați organic au un randament cu 14,5% mai mare și o pierdere de recoltă cu 10% mai mică față de cei cultivați convențional. Agricultura ecologică a morcovilor pune accent pe sustenabilitate, reducerea utilizării substanțelor chimice și conservarea biodiversității.
Fructele de pădure
Fructele de pădure sunt fructe mici, zemoase, care se dezvoltă dintr-un singur ovar și sunt înconjurate de pulpă comestibilă. Exemple includ căpșunile, afinele, zmeura și murele.
Acestea sunt perisabile și susceptibile la deteriorare, ceea ce poate duce la pierderi economice și alimentare semnificative.
Fructele de pădure sunt alimente sustenabile, bogate în vitamine, minerale, antioxidanți și fibre, având efecte benefice asupra sănătății.
Datorită proprietăților lor antiinflamatorii și antioxidante, consumul regulat poate contribui la reducerea riscului de boli cronice precum afecțiunile cardiovasculare, diabetul și cancerul. De asemenea, susțin sănătatea creierului, pielii și sistemului imunitar.
Cultivarea organică a fructelor de pădure sprijină biodiversitatea și protecția ecosistemului, reducând impactul asupra mediului și menținând sănătatea solului.
Roșii organice
Roșiile organice sunt cultivate fără pesticide, erbicide sau îngrășăminte sintetice. Acestea au un profil nutrițional bogat, conținând vitaminele C și K, potasiu și antioxidanți precum licopenul.
Există într-o varietate de culori – roșu, galben, portocaliu și chiar mov – și pot avea dimensiuni și forme diferite, în funcție de soi.
Datorită modului natural în care se coc, roșiile organice au adesea un gust mai intens și mai bogat decât cele cultivate convențional.
În plus, necesită cantități relativ mici de apă și îngrășăminte comparativ cu alte culturi, ceea ce le face o alegere mai sustenabilă. Pot fi cultivate prin practici ecologice și regenerative, benefice pentru mediu.
Alimentele Recuperate (Upcycled Foods)
Alimentele recuperate sunt produse realizate din ingrediente care, altfel, ar fi fost risipite. Acestea sunt reutilizate sau transformate în produse noi, contribuind la reducerea deșeurilor și utilizarea eficientă a resurselor.
Industria alimentelor recuperate oferă oportunități de marketing prin îmbunătățirea profilului nutrițional al produselor finale, contribuind la un sistem alimentar mai sustenabil.
Ce sunt alimentele upcycled?
Alimentele upcycled (reciclate alimentar) sunt produse realizate din ingrediente care, altfel, ar fi fost irosite sau ar fi ajuns la groapa de gunoi sau în compost.
Acestea pot proveni din:
- fructe și legume considerate inestetice sau prea coapte;
- produse secundare ale industriei alimentare, precum cerealele folosite în fabricarea berii;
- părți ale alimentelor considerate necomestibile, cum ar fi sâmburii de avocado.
Companiile care produc alimente upcycled transformă aceste ingrediente nevalorificate în produse noi, gustoase și complet comestibile.
Potrivit Upcycled Food Association (UFA), „alimentele upcycled folosesc ingrediente care altfel nu ar fi fost destinate consumului uman.” Cu alte cuvinte, astfel de produse previn risipa alimentară, redirecționând ingrediente de la destinații inferioare (cum ar fi hrana pentru animale sau incinerarea) și transformându-le în alimente delicioase.
Doar în SUA, risipa alimentară este imensă, cu aproximativ 38% din alimentele produse nu sunt vândute sau consumate, având un impact financiar și ecologic uriaș. Această risipă este estimată la 1 trilion de dolari, iar cantitatea de hrană pierdută ar putea hrăni 2 miliarde de oameni.
CITEȘTE ȘI: Restaurantul care servește resturi alimentare
În plus, contribuie cu 6% la emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Se estimează că 90% din surplusul alimentar rezultat din procesarea industrială provine din subproduse și deșeuri de producție.
În Uniunea Europeană, anual se generează peste 59 de milioane de tone de deșeuri alimentare (132 kg per locuitor), conform Eurostat, 2024, cu o valoare de piață estimată la 132 de miliarde de euro.
În același timp, peste 42 de milioane de persoane nu își permit o masă de calitate la fiecare două zile, conform datelor furnizate de Eurostat, în 2023.
La nivel global, aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consum uman este pierdută sau risipită. Indicele FAO privind pierderile alimentare estimează că, la nivel mondial, aproximativ 14% din totalul alimentelor produse se pierd începând de la recoltare și până la etapa de vânzare cu amănuntul, exclusiv, conform food.ec.europa.
În Uniunea Europeană, gospodăriile generează peste jumătate din totalul deșeurilor alimentare (54%), echivalentul a 72 kg per locuitor. Restul de 46% din deșeuri provine din lanțul de aprovizionare cu alimente:
- 19% din industria de producție alimentară și băuturi (25 kg per locuitor),
- 11% din restaurante și servicii alimentare (15 kg per locuitor),
- 8% din comerțul cu amănuntul și distribuția alimentelor (11 kg per locuitor),
- 8% din producția primară (10 kg per locuitor). (Eurostat, 2024)
În mod similar, la nivel global, în 2022 s-au generat aproximativ 1,05 miliarde de tone de deșeuri alimentare, dintre care:
- 60% au provenit din gospodării,
- 28% din serviciile alimentare,
- 12% din comerțul cu amănuntul.
Acest lucru înseamnă că aproximativ 19% din alimentele disponibile consumatorilor sunt risipite la nivel de retail, servicii alimentare și gospodării, conform UNEP Food Waste Index 2024.
Aici intervin alimentele upcycled – în loc ca resturi precum cozi de somon sau fructe lovite să fie irosite, ele sunt transformate în produse noi și gustoase, cum ar fi chec din banane, supe sau sosuri.
Alimentele reciclate sunt sigure și sănătoase?
Upcycling-ul are un impact ecologic pozitiv, mai ales într-o lume în care până la 40% din alimente sunt irosite anual.
În ierarhia combaterii risipei alimentare, upcycling-ul se află imediat sub redistribuirea alimentelor și deasupra utilizării ca hrană pentru animale (care la rândul său este superioară compostării).
Transformarea subproduselor sau a părților nefolosite ale fructelor și legumelor în produse noi este a doua cea mai bună soluție pentru reducerea impactului risipei alimentare.
În ceea ce privește siguranța alimentară, produsele upcycled trebuie să respecte aceleași reglementări stricte de siguranță alimentară ca orice alte produse obișnuite.
