Suedia este deja o țară care are o legislație și obiective ambițioase pentru a deveni prima țară fără combustibili fosili și cu emisii nete zero până în 2045. În plus, mediul de afaceri suedez susține tranziția verde considerând practicile de afaceri durabile un avantaj competitiv pe piață, alimentând noi invenții în noi tipuri de surse de energie și soluții digitale. Despre toate acestea, dar și despre modul în care Europa poate să facă tranziția către surse de energie fără emisii de carbon și o economie circulare citiți mai departe în interviul acordat de Therese Hydén, ambasadoarea Suediei la București, publicației Green Report.
Care sunt principale priorități ale Suediei în timpul președinției Uniunii Europene, în special în ceea ce privește durabilitatea și lupta împotriva schimbărilor climatice?
Prioritățile Suediei ca Președinție a Consiliului Uniunii Europene sunt centrate în jurul următoarelor domenii: securitate, competitivitate, tranziții verzi și energetice, valori democratice și statul de drept. Noi credem că provocarea climatică globală necesită un răspuns global. Țările UE trebuie să ia măsuri mai rapide privind tranziția verde și trebuie să ne îndeplinim obiectivele ambițioase privind clima. Pașii deja făcuți pentru a nu mai depinde de combustibilii fosili ruși, în urma războiului ilegal de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei, ne cer să intensificăm eforturile de a crea și mai multe surse de energie fără combustibili fosili. Tranziția spre un viitor eficient din punct de vedere al resurselor și fără combustibili fosili va necesita investiții majore în industrii inovatoare pentru a găsi cele mai bune idei și inovații și a le transforma în soluții verzi. Acest lucru va conduce la tranziția către o economie circulară. De asemenea, dorim să desfășurăm o Președinție sustenabilă a Consiliului UE, ceea ce înseamnă că ne vom concentra și pe alternative pentru călătorii și întâlniri care sunt sustenabile din punct de vedere social și al climei.
În contextul crizei climatice, ce măsuri și politici propune Suedia pentru a încuraja tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon în UE?
Tranziția către surse de energie fără emisii de carbon și o economie circulare este o unealtă importantă în înlocuirea dependenței Europei de gazul și petrolul rusesc, după războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și conflictul internațional în desfășurare. Pentru statele membre ale UE, această tranziție era deja un obiectiv comun, urmând așa-numitul Green Deal, prezentat în 2020. În cadrul Green Deal, statele membre ale UE ar trebui să aibă emisii net zero de gaze cu efect de seră până în 2050, iar creșterea economică trebuie decuplată de utilizarea resurselor.
Pentru a asigura acest obiectiv, care este vital pentru a opri încălzirea globală care provoacă efecte negative asupra ecosistemelor, biodiversității și societăților umane, după cum explică grupul interguvernamental privind schimbările climatice al ONU (IPCC), trebuie să lucrăm în toate sectoarele diferite ale societății, nu doar în sectorul energetic. Trebuie să ne uităm la transport, biodiversitate, agricultură, sectorul industrial și nu în ultimul rând finanțarea. Comisia Europeană propune, de asemenea, diferite piese de legislație, în cadrul pachetului legislativ denumit Fit for 55, o lege climatică europeană care își propune să reducă emisiile UE cu cel puțin 55% până în 2030. Acest lucru ne va ajuta să ne asigurăm că atingem acest obiectiv. Munca noastră și a UE se bazează pe îndeplinirea angajamentelor din așa-numitul Acord de la Paris.
Suedia are obiective și legislație ambițioase încă din 2017, când și-a propus să devină prima țară care nu folosește combustibili fosili și să aibă emisii nete zero până în 2045. Acest obiectiv este susținut de o majoritate în guvernele și parlamentele suedeze consecutive. Tranziția verde este, de asemenea, acceptată de sectorul privat și industrial suedez. Companiile suedeze consideră că practicile de afaceri durabile sunt un avantaj competitiv pe piață. De fapt, companiile suedeze cer și așteaptă ca guvernul suedez să preia conducerea în aceste probleme și să sprijine companiile și mai mult. Pentru companii, tranziția verde alimentează mai multe invenții în noi tipuri de surse de energie, soluții digitale.
Cum poate colabora Suedia cu statele membre ale UE și alte organizații internaționale pentru a promova obiectivele de sustenabilitate în Europa și în lume?
În cadrul UE, toate statele membre fac parte din munca privind climatul și sustenabilitatea în cadrul Planului Verde al UE, care își propune să elimine gazele cu efect de seră până în 2050. UE este, de asemenea, o forță puternică și o voce puternică în negocierile globale din cadrul Conferințelor privind schimbările climatice ale ONU care au loc anual (COP). Prin ambiția sa, UE poate da exemplu altora să o urmeze.
Cum pot fi integrate angajamentele de sustenabilitate și de combatere a schimbărilor climatice în politica externă a Suediei, în special în relațiile cu partenerii europeni și internaționali?
Sustenabilitatea și angajamentele de combatere a schimbărilor climatice fac parte din politica externă a Suediei. Guvernul suedez va continua să promoveze soluții eficiente care să satisfacă nevoile acțiunii globale împotriva schimbărilor climatice și a dezvoltării durabile. Schimbările climatice nu se opresc la frontierele naționale. Politica externă a Suediei se va concentra pe cooperarea cu sectorul de afaceri pentru a promova exporturile și pentru a facilita comerțul și investițiile străine. În plus, guvernul suedez va spori și extinde ajutorul și asistența pentru combaterea schimbărilor climatice. Acesta va include sprijin pentru adaptarea la schimbările climatice, pentru creșterea rezilienței și pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Cum poate Suedia să asigure o tranziție echitabilă și durabilă pentru lucrătorii din sectoare tradiționale precum industria energetică în tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon?
Deoarece arderea combustibililor fosili creează gaze cu efect de seră care accelerează schimbările climatice și cresc temperatura globală, nu mai putem depinde de combustibilii fosili, cum ar fi cărbunele. Experimentăm deja efectele încălzirii globale astăzi, și în România și în Suedia, cum ar fi secetele, incendiile de pădure, inundațiile, furtunile catastrofale și scăderea biodiversității. Alte consecințe severe sunt topirea ghețarilor polari și creșterea nivelului mării. În conformitate cu diferite obligații, statele membre UE se angajează să închidă minele de cărbune, ca parte a tranziției verzi. Odată cu schimbarea societății și a nevoilor și modului nostru de viață, se vor schimba și nevoile de pe piața muncii. Este important ca toate țările să se asigure că oamenii primesc formare, îmbunătățirea abilităților sau recalificarea, astfel încât să poată obține un alt loc de muncă în cazul în care o linie de angajare nu mai este necesară sau căutată. Guvernele pot lucra împreună cu sectorul privat pentru a ajuta la asigurarea unei astfel de formări și adaptări. Acest lucru are loc și în Suedia. UE oferă fonduri țărilor care trebuie să treacă prin astfel de schimbări. România beneficiază de astfel de fonduri.
Cum pot cetățenii obișnuiți să se implice și să ajute la promovarea sustenabilității în Europa și în lume? Ce îi încurajează Suedia să facă?
În Suedia, încercăm să creștem gradul de conștientizare cu privire la schimbările climatice și sustenabilitate în toate păturile societății. Pentru a oferi câteva exemple concrete, elevii sunt familiarizați cu reciclarea și dezvoltarea durabilă încă de la o vârstă fragedă, participând la reciclarea și evitarea risipei alimentare în grădinițe și școli. În plus față de practicile comune din Suedia, cum ar fi reciclarea majorității materialelor și discuțiile referitoare la risipa alimentară și supracomsumul, programa școlară include subiectul dezvoltării durabile, cu o mare concentrare pe Obiectivele Globale ale Națiunilor Unite. Subiectul dezvoltării durabile poate fi legat de mai multe programe existente în planul social și științific. Este responsabilitatea profesorilor să se asigure că elevii înțeleg baza științifică a schimbărilor climatice și a dezvoltării durabile.
În Suedia, reciclăm 99% din toate gunoaiele, într-o formă sau alta. Reciclarea are loc peste tot, atât acasă cât și la locul de muncă. Toate deșeurile casnice trebuie separate. Unele sunt ridicate de companiile de salubritate, iar fiecare gospodărie trebuie să ducă obiectele la stațiile municipale de reciclare. Există în principal două modalități de reciclare: fie reciclați materialul în sine într-o formă sau alta, fie puteți utiliza energia care provine din „resturi”. Un exemplu în acest sens este încălzirea central din Suedia, care preia energia din arderea gunoiului și care nu poate fi reutilizat în niciun alt fel. Această incinerare are loc în interiorul centralelor de încălzire și nu în aer liber, astfel încât energia să fie recuperate.
Există, de asemenea, o primă de reciclare pentru aproape toate sticlele și dozele, care este returnată la magazin odată cu returnarea recipientului. Mai mult, Suedia interzice acum vânzarea băuturilor în sticle de plastic sau doze metalice care nu fac parte dintr-un sistem aprobat de reciclare. Suedia reciclează și articolele de îmbrăcăminte. Există cutii de donații și ridicare, dar o tendință în creștere este de aceea a-ți aduce hainele înapoi în magazin și de a primi un voucher. Există, de asemenea, modalități de a recicla fibrele din materiale pentru a produce haine complet noi.
De asemenea, la Ambasada Suediei promovăm obiectivele de sustenabilitate. Ne asigurăm că propriile noastre deșeuri sunt reciclate și compostate, avem panouri solare pe acoperișul Ambasadei și avem primul automobil diplomatic oficial complet electric – și avem biciclete! De asemenea, colaborăm cu diferiți actori din societatea românească, atât ministerele românești, autoritățile, cât și societatea civilă, pe diferite subiecte. Ambasada a participat la „Sustainable Living podcast” – un proiect dedicat dialogului despre adoptarea unui stil de viață care ajută la reducerea amprentei de carbon și unde sunt invitați experți internaționali, oameni de știință, jurnaliști, reprezentani ai mediului academic și din alte domenii pentru a vorbi. Scopul nostru este de a oferi o imagine de ansamblu a exemplului suedez și a practicilor bune suedeze în ceea ce privește sustenabilitatea.
Care sunt cele mai importante lucruri pe care România le poate învăța din experiența Suediei cu privire la promovarea și implementarea politicilor pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon?
Succesul Suediei în direcția unei societăți fără combustibili fosili provine din obiective clare și decizii politice ambițioase de a atinge aceste obiective. Succesul depinde, de asemenea, în mare măsură de cooperarea dintre Guvern și sectorul privat, și nu în ultimul rând, de ambițiile de mediu și de sustenabilitate ale companiilor suedeze. Companiile suedeze doresc să devină chiar mai competitive în ceea ce privește mediul și ecologia și cer ajutorul Guvernului în acest sens. A fi ecologic și sustenabil nu este considerat doar un lucru plăcut de făcut, ci este o adevărată oportunitate de competitivitate pe care companiile suedeze doresc să o valorifice.
Companiile suedeze au propriile strategii și planuri ambițioase de sustenabilitate, care fac parte din modelele lor de afaceri. Deoarece multe dintre acestea sunt, de asemenea, prezente în România, aceste practici de afaceri sustenabile sunt implementate și aici. Întrucât companiile sunt angajate într-o economie circulară pentru afacerea lor, ele solicită, de exemplu, energie electrică curată și posibilități de reciclare. Este important ca România să poată furniza aceste măsuri companiilor, astfel încât acestea să rămână și să continue să investească aici.
Companiile suedeze pot oferi și soluții sustenabile în România: ABB poate furniza încărcătoare electrice pentru transportul public; Volvo Trucks și Scania Truck pot oferi transport curat în ceea ce privește camioanele electrice, camioanele cu celule de combustibil și camioanele cu gaz. Ericsson oferă conectivitate și infrastructură tehnologică pentru 5G, care poate ajuta la îmbunătățirea eficienței în trafic. Tetra Pak oferă ambalaje prietenoase cu mediul pentru alimente și băuturi. IKEA reciclează 89% din toate deșeurile lor – în comparație cu media românească de 14%. OX2 dezvoltă, construiește și vinde ferme eoliene onshore și offshore și ferme solare fotovoltaice și poate ajuta România în creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă.
Cum vedeți evoluția relațiilor bilaterale dintre Suedia și România în următorii ani și care sunt principalele domenii de colaborare între cele două țări?
Suedia și România au relații diplomatice de peste 100 de ani și avem relații bilaterale foarte bune. Suedia și România sunt unite în sprijinul Ucrainei, suntem împotriva războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și împărtășim îngrijorarea pentru Republica Moldova, printre altele. România este un partener important în afacerile UE, cu abordarea sa constructivă. Suedia este recunoscătoare pentru sprijinul acordat de România candidaturii pentru aderarea la NATO și așteptăm cu nerăbdare să devenim aliați în cadrul acestei organizații.
Bilateral, lucrăm la comerț și investiții, unde soluțiile verzi și eficiente energetic pe care companiile suedeze le pot oferi în România joacă un rol important. Avem multe companii suedeze în România de mai mulți ani, Ericson, de exemplu, are cea mai mare filială europeană din București în afara sediului central din Stockholm. În plus, lucrăm la promovarea culturală, prin filme, literatură, schimburi cu artiști. Cele trei principale domenii de concentrare sunt sustenabilitatea și problemele climatice, egalitatea de gen și drepturile grupurilor minoritare, subiecte care fac, de asemenea, parte din dialogul nostru cu autoritățile române și societatea românească.
Care este cel mai mare obiectiv al dumneavoastră pentru următorii ani în calitate de ambasador al Suediei în România?
Eu și Ambasada Suediei vom continua să sprijinim autoritățile române și societatea civilă românească în realizarea tranziției verzi și a unei societăți durabile și incluzive în care fiecare își poate realiza potențialul. România ar trebui inclusă în Schengen. De asemenea, sper că mai mulți suedezi vor descoperi frumusețea naturii din România!
Citește și:
