Sa ne simtim furati? Operatorul de salubritate din Ploiesti a castigat peste 220.000 de lei din bani publici pentru ca a incadrat mai bine de 3.000 de tone de deseuri voluminoase la categoria „deseuri din constructii”, in aprilie si mai. Raportarile depuse la Agentia pentru Protectia Mediului de operatorul de salubritate din Ploiesti si de rampa ecologica scot la lumina neconcordante majore, calculate in defavoarea ploiestenilor. Si cu legislatia de mediu cum ramane?
Povestea facturarii deseurilor la tariful maxim, de 103,76 lei pe tona, este deja cunoscuta pentru multi ploiesteni, insa inventivitatea operatorului de salubritate din Ploiesti nu inceteaza sa uimeasca. S-ar putea dovedi uimitoare si pentru organele de control, pentru ca, inca o data daca mai era necesar, vom demonstra ca Regia Autonoma de Servicii Publice Ploiesti a admis la plata cantitati nejustificat de mari, in neconcordanta cu legislatia din domeniu.
Lunar, operatorii de salubritate si cei de la rampele ecologice au obligatia sa raporteze la Agentia pentu Protectia Mediului cantitati colectate, respectiv depozitate. In aprilie, Rosal a depozitat, conform propriei raportari, 88,52 tone de deseuri din materiale de constructii si din demolari. In mai, cantitatea a fost de 64,38 tone, potrivit actelor trimise la APM, unde se arata ca intreaga incarcatura a fost depozitata la rampa egologica de la Boldesti.
Cine sa observe?
Operatorul rampei nu-si aminteste sa fi vazut aproape 153 de tone de deseuri din contructii si demolari. Veolia Tratarea Deseurilor a raportat la APM Prahova, la acest capitol, 25,1 tone in aprilie si 0 in mai. Sunt neconcordante inclusiv intre cantitatile totale raportate de cele doua societati, insa partea de constructii si demolari este de departe cea mai banoasa pentru Rosal si cea mai paguboasa pentru bugetul local al Ploiestiului.
Daca de la 25 la 153 va pare o diferenta mare, Rosal a facturat catre Primaria Ploiesti in primele doua luni de activitate peste 3.200 de tone de „deseuri din constructii (asimilate) si demolari”, ca sa respectam denumirea aprobata in Consiliu Local, la tariful de 103,76 lei pe tona. S-a ajuns, asadar, la o suma de 336.000 de lei, iar cu tot cu TVA si taxa de rampa valoarea a sarit de 400.000 de lei. Daca, in realitate, doar 25 de tone din cele 3.200 facturate au fost din constructii, inseamna ca restul deseurilor ar fi trebuit sa se incadreze la tariful pentru voluminoase, de 35 de lei. Nu va plictisim cu tot calculul, va spunem doar rezultatul: 220.000 de lei. Este suma pe care Rosal a incasat-o in plus de pe urma acestui mod de facturare.
Unde-i lege nu-i tocmeala
Observand neconcordantele majore, am cautat acolo unde inspectorii Regiei de Servicii Publice ar fi trebuit sa se uite de la bun inceput: bonurile de cantar pe care le elibereaza rampa si pe care Rosal le prezinta spre decontare. Apar, intr-adevar, foarte putine deseuri din constructii si demolari. Diferenta, de la 25,1 la peste 3.200, este incadrata ca „deseuri municipale fara alte specificatii”. Cum legislatia in domeniu este extrem de stufoasa, am solicitat ajutorul reprezentantilor APM Prahova, aceiasi care ne-au furnizat si datele raportate de cele doua societati. Conform Hotararii de Guvern 856/2002, deseurile se impart in anumite categorii, specificate in actul normativ tocmai pentru ca incadrarea lor sa se faca in conformitate cu normele, nu dupa bunul plac. Spre exemplu, deseurile din constructii si demolari intra la categoria 17. Deseurile municipale fara alte specificatii sunt la categoria 20, mai precis la 20.03.99.
De ce Primaria plateste?
Ceea ce rampa numeste „deseuri municipale fara alte specificatii”, pentru ca sunt un amestec si nu se pot incadra 100% intr-o categorie anume, in raportarea trimisa de Rosal se regaseste la deseuri voluminoase, care se tarifeaza cu 35 lei/tona, fara TVA. De la acest tarif pana la cel de 103,76 lei este o diferenta imensa, care in primele doua luni de activitate i-a adus Rosal-ului peste 220.000 de lei in plus. Se naste, desigur, intrebarea de ce Primaria a acceptat sa plateasca deseurile voluminoase drept deseuri din constructii. „Deseurile depozitate langa platformele gospodaresti si altele aflate pe domeniul public si privat al municipiului Ploiesti vor fi incarcate mecanizat si transportate, la solicitarea reprezentantilor municipiului Ploiesti.
In mod uzual aceste deseuri contin pamant, nisip, pietris, substante gudronate, argila, asfalt, macadam, pietre, beton, ciment, caramizi, lemn, zidarie, tencuieli, ipsos, vopsele, lacuri, cabluri, barne de lemn etc.”, asta scrie, cu privire la deseurile asimilate celor din constructii si demolari, in caietul de sarcini care a stat la baza contractului dintre Primaria Ploiesti si Rosal. Cum actul nu face mare diferenta intre deseurile voluminoase si cele „asimilate”, ramane la latitudinea agentului economic sa stabileasca la ce pret sa fie platit, la cel de 35 sau la cel de 103 lei. Voi, in situatia Rosal, ce ati alege? Este insa o problema. Cu toate ca acest contract e permisiv, legislatia de mediu, dupa cum va spuneam mai devreme, incadreaza fiecare tip de deseu intr-o lista de coduri foarte precis stabilite. Altfel spus, doar la Ploiesti e posibil ca 17 sa devina 20. In lege, asa cum confirma reprezentantii APM, nu ai cum sa pui la comun cele doua cadorui diferite.
„S-a modificat legislatia, chiar in timpul licitatiei vechi, insa ANRSC nu a actualizat normele. Acea solutie a deseurilor asimilate a fost singura pe care am gasit-o pentru a ne incadra. Acele coduri sunt facute in functie de provenienta deseurilor. Practic, e posibil ca un tip de deseu sa fie incadrat la coduri diferite, in functie de provenienta. Nu aveam cum sa colectam diferentiat deseurile din jurul platformelor, ar fi insemnat sa treaca un camion, sa ia ia o parte din deseuri si pe celelalte sa le lase, ca sa nu le amestece”, ne-a explicat Vasile Ionescu, seful Biroului de Salubritate din cadrul RASP.
Cine-a platit… sa plateasca!
„Mi se pare foarte grav! In calitate de membru al comisiei nr. 3 (de utilitati din Consiliul Local), am solicitat la Regie documentele care sa ateste acele cantitati uriase de deseuri asimilabile. Mi s-au aratat bonurile sub semnatura inspectorilor Regiei. Cineva minte. Ori rampa, ori confirmarile inspectorilor nu au acoperire in realitate. Daca asa stau lucrurile, este un furt ordinar! Organele de control ar trebui sa intre pe fir, apare o ruptura in lantul de documente si inseamna ca este un furt din bani publici. Toata lumea de la RASP ar trebui sa-si dea demisia”, a fost reactia liderului de grup PSD din Consiliul Local, Ion Eparu.
Furt din bani publici
Rosal a raportat la APM aproape 153 de tone de materiale din constructii si demolari duse la rampa, rampa a raportat 25, iar Primaria a platit 3.200 tone de deseuri „asimilate” celor din constructii si demolari. Ceva nu se leaga. RASP a acceptat sa plateasca deseuri voluminoase drept deseuri din constructii, la o diferenta de 220.000 de lei. Contractul cu Primaria ii permite, legea nu. Iar cum un contract nu poate fi mai presus de lege…
