România aruncă la gunoi peste 2,2 milioane de tone de alimente în fiecare an, și până în momentul de față nicio autoritate din domeniu nu a luat vreo măsură de a preveni această risipă. Aflată încă în procesul de elaborare, după doi ani de la începerea discuțiilor, Strategia națională pentru reducerea risipei alimentare și managementul deșeurilor alimentare vine cu câteva propuneri concrete cu impact bugetar. Pentru a fi aprobate, măsurile de reducere de taxe și impozite discutate la nivel interministerial.
„Reducerea taxelor și a impozitelor se referă exclusiv la marfa care se donează sau cea care se află la limita termenului de valabilitate. În momentul de față pentru alimentele care se apropie expirarea termenului de valabilitate, TVA-ul nu este deductibil. Așa că cei care ar putea să le doneze trebuie să plătească și TVA. Din această cauză, preferă să le arunce. Beneficiarii direcți ai acestor reduceri de taxe și impozite ar fi producătorii și comercianții, dar indirect ar trebuie să beneficieze toți cumpărătorii”, a declarat, pentru Green Report, Ștefan Pădure, președintele Asociației Române a Cărnii, membru al Grupului de Lucru de la Ministerul Agriculturii care dezvoltă Strategia națională pentru reducerea risipei alimentare. Acesta consideră că România nu trebuie să facă nimic special în elaborarea și implementarea Strategiei, ci doar să folosească experiența și practica altor state europene, fapt care ar asigura succesul demersului. „Dacă a avut succes pe piețe mature nu văd de ce nu ar da rezultate și la noi”, a spus președintele ARC.
De asemenea, potrivit sursei citate, stimularea creșterii consumului prin metode de genul reducerii TVA pentru anumite tipuri de alimente ar putea să fie o altă măsură pentru reducerea risipei alimentare. „E normal ca atunci când ai un volum mare de vânzări să ai un nivel scăzut pierderilor. Cel puțin în privința cărnii, în România mai este loc de creștere a consumului. Media europeană a consumului este de 85 de kilograme de carne pe cap de locuitor, în timp ce în România ea este de 58 de kilograme pe cap de locuitor”, a mai spus Pădure. Potrivit datelor ARC, consumul de carne și produse din carne din România a scăzut cu aproximativ 25% în ultimii cinci ani, din cauza diminuării puterii de cumpărare, și se află pe un trend descendent.
Acesta a adăugat că în industria pe care o reprezintă o cuantificare a risipei este imposibilă deoarece sectorul de activitate este sufocat de evaziunea fiscală care este de 60%. „Noi nu știm exact care sunt volumele de marfă, iar fără acest lucru o estimare a risipei este greu de făcut”, a mai spus Pădure. Președintele ARC consideră că reducerea TVA de 24% la 5% ar rezolva atât problema evaziunii fiscale cât și pe cea a reducei risipei. O inițiativă de reducere a TVA pentru un anumit tip de alimente a fost anunțată la sfârșitul anului trecut de către actualul premier. Conform declarațiilor făcute de acesta, începând cu 1 ianuarie 2016 mai multe tipuri de alimente, printre care și carnea, vor beneficia, asemenea pâinii, de o reducere a cotei de TVA.
Potrivit declarațiilor făcute pentru Green Report de directorului general al Direcției Generale Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Viorel Morărescu, viitoarea strategie urmărește punerea în aplicare a unui Plan Național de Acțiune pentru reducerea risipei alimentare care să conțină studii și anchete privind evaluarea și dimensionarea fenomenului risipei alimentare pe întregul lanț agroalimentar la nivel național, măsuri de conștientizare a consumatorilor prin campanii de informare și realizarea unui ghid de consum al alimentelor care să fie distribuit în școli, instituții și autorități publice, organizații care să-și asume responsabilitatea socială și implicațiile economice ale risipei alimentare.
De asemenea, se urmărește organizarea unor campanii de comunicare, educație și acțiuni de responsabilitate socială, dar și a unor platforme de comunicare on-line și conexiunea la alte grupuri de comunicare și acțiune. Totodată se vor constitui grupuri de lobby și advocacy pentru includerea strategiei de reducere a risipei alimentare în politicile publice și măsurile de educație și dezvoltare durabilă la nivel național și transnațional.
Conform ultimelor estimări, în perioada 2006 – 2012, risipa alimentară la nivel european s-a dublat, iar ritmul de creștere a fost din ce în ce mai mare, în fiecare an. România ocupă locul 9 la nivelul UE, ceea ce reprezintă 2,55% din totalul risipei la nivel UE. Clasamentul este condus de Marea Britanie (16,12%), Germania (11,63%) și Olanda (10,59%).
Citește și:
România pune în aplicare strategia de reducere a risipei alimentare din acest an
Tone de mâncare ajung la tomberon. 11 sfaturi pentru a reduce risipa alimentară
10.000 de oameni hrăniți cu mâncare aruncată în 10 luni
Studentul care redistribuie mâncarea din cantine oamenilor săraci
25% din alimentele cumpărate ajung la tomberon
