Aproape 60 de ONG-uri de mediu cer candidaților la alegerile locale să nu folosească de taxa de salubrizare ca unealtă electorală. Organizațiile îi acuză pe politicienii care promit scutiri de la plata taxei de lipsă de responsabilitate, întrucât România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană la reciclarea deșeurilor și riscă declanșarea unei proceduri de infringement pentru nerespectarea obiectivelor asumate.
Rețeaua Zero Waste Romania și Coaliția pentru Mediu din România, din care fac parte aproximativ 60 de ONG-uri cu preocupări din sfera protejării mediului, au „trimis” recent o scrisoare publică tuturor candidaților la alegerile locale. Organizațiile le cer acestora să nu folosească scutirea de la plata taxei de salubrizare ca promisiune electorală și să nu promită rezolvarea problemei deșeurilor prin construirea de instalații de incinerare a deșeurilor.
Ca în fiecare campanie electorală, suntem asaltați de promisiunile dumneavoastră. În timp ce toate acestea încearcă să “dea bine”, unele dintre promisiunile pe care ni le faceți sunt toxice, adevărate bombe cu ceas, capabile să arunce România in infringement și să ne asigure ultimele locuri în Europa în continuare. Vedem, la nivel național, candidați care folosesc taxa de salubrizare că pe o unealtă electorală sau candidați care propun construirea de instații de incinerare a deșeurilor (cu sau fără recuperare de energie) – soluții depășite, poluatoare și extrem de costisitoare.
Ce solicită ONG-urile de mediu
Organizațiile semnatare au cerut politicienilor să își asume ținte locale de prevenire, de reducere și de reciclare de deșeuri, să implice cetățenii și alți actori relevanți în elaborarea și implementarea strategiei de gestionare a deșeurilor și să asigure transparența contractelor de salubrizare.
Nu lipsesc nici sugestii practice, precum instituirea unor reguli care să îi oblige pe salubriști să colecteze în zile diferite deșeurile reciclabile, biodegradabile și mixte, dar și asigurarea infrastructurii necesare pentru colectarea selectivă a deșeurilor cel puțin pe aceleași 3 fracții.
De asemenea, ONG-urile cer autorităților locale să foloseasca îngrășământ organic, pentru a încuraja obținerea de compost din resturi biodegradabile, să interzică total construirea de incineratoare, să propună măsuri de susținere a agenților economici care produc sau distribuie produse sau materiale refolosibile, reparabile, reciclabile sau compostabile și să educe populația în vederea stimulării reciclării.
Care este situația reciclării în România
România s-a angajat să recicleze 50% dintre deșeurile municipale până în 2020. În acest moment, rata de reciclare nu depăsește 5%.
Comisia Europeană a avertizat recent România că nu a reușit să adopte până în prezent planuri de prevenire a generării de deșeuri și de gestionare a deșeurilor. Termenul limită pentru adoptarea planurilor a fost stabilit la două luni, iar după această perioadă Comisia va duce România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). În cazul în care Curtea de Justiție ar decide împotriva României, statul român ar fi nevoit să plătească o sumă minimă forfetară în valoare de 1.855.000 euro și penalități care pot fi cuprinse între 2.250 euro și 134.000 euro pe zi de întârziere.
