Comisia Europeană şi Ministerul Mediului încă aşteaptă Planul de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului (PICA) din partea Primăriei Capitalei, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.
„În ceea ce priveşte infringementul (pe calitatea aerului, n.r.) în cazul celor cinci oraşe (Bucureşti, Iaşi, Braşov, Timişoara şi Cluj, n.r.), trebuie să ştim faptul că pe PM10 Bucureştiul este deja condamnat şi aici Comisia Europeană şi ministerul aşteaptă măsurile concrete din partea autorităţii publice locale, pe Planul de Îmbunătăţire a Calităţii Aerului (PICA). Acest PICA provizoriu nu a apărut nici până în ziua de astăzi. Din câte am înţeles, există un contract pentru servicii de elaborare a PICA pe termen lung în cazul Bucureştiului, dar nu am primit nici până ziua de astăzi acest plan de îmbunătăţire a calităţii aerului. Autoritatea publică locală trebuie să ia măsurile de reducere a poluării şi pentru îmbunătăţirea calităţii aerului”, a spus Tanczos.
Ministrul a menționat mai multe întâlniri la nivelul Bucureştiului, cu primăriile de sector şi cu Primăria Generală pe două teme: gestionarea deşeurilor – una dintre cele mai grave probleme la nivelul Capitalei şi pe tema calităţii aerului.
Pe de altă parte, ministrul de resort a menţionat şi cazuri pozitive unde autorităţile publice locale au implementat o serie de măsuri care au condus la reducerea poluării, amintind oraşele Braşov, Cluj şi Iaşi.
„Avem şi exemple pozitive. Avem cinci oraşe – Bucureştiul şi celelalte patru – Iaşi, Timişoara, Braşov şi Cluj, care pe NOx (oxizii de azot, n.r.) sunt într-o fază de punere întârziere. Dar celelalte patru oraşe, de exemplu, cu excepţia Timişoarei, au PICA în implementare, au măsuri concrete de reducere a poluării la nivel local, la nivelul autorităţii publice locale şi au şi rezultate, pentru că atât în Braşov, cât şi în Cluj, cât şi în Iaşi, analizele şi monitorizarea arată că s-a redus poluarea cu NOx şi datele sunt certe şi arată foarte clar că, de exemplu, în cazul Braşovului, dacă s-a schimbat mare parte a flotei de autobuze cu autobuze electrice, apar şi rezultatele pozitive. În cazul Clujului au fost implementate restricţii cu privire la accesul în anumite zone prin străzi unice, prin creşterea preţului parcării în centru şi cu măsurile care vizează traficul în oraş au reuşit să obţină reducerea poluanţilor poluării cu NOx. Deci se poate, se pot lua măsuri. Şi în cazul Iaşiului se constată o îmbunătăţire. Dacă sunt măsuri implementate, dacă sunt măsuri ferme luate şi decizii luate la nivelul primăriei, lucrurile pot merge într-o direcţie bună„, a explicat ministrul Mediului.
O nouă aplicație pentru calitatea aerului
În aceeași conferință de presă, Tanczos a anunțat și CalitateAer – noua aplicaţie de monitorizare finanţată din Fondul de Mediu, pe baza datelor centralizate de toate cele 162 de staţii de monitorizare amplasate la nivel naţional.
„Programul este finanţat din Fondul de Mediu, pe baza unui contract de finanţare semnat între AFM şi Ministerul Mediului, şi are practic două loturi. Partea de software, aplicaţie dezvoltată pentru această monitorizare, şi Lotul 2 – partea de furnizare de analizoare şi de auto-laboratoare pentru a creşte acurateţea datelor şi în zonele unde au fost semnalate foarte multe probleme legate de calitatea aerului. Locaţiile au fost, astfel, stabilite mai ales în jurul Bucureştiului, Bucureşti şi Ilfov, în funcţie de hotspoturile, de punctele fierbinţi, acolo unde în trecut au fost foarte multe probleme cu calitatea aerului. Aplicaţia se numeşte CalitateAer, se poate descărca din App Store şi din Google Play şi se poate instala pe telefon, fără nicio problemă. Prin această aplicaţie se pot urmări cele 162 de staţii din ţară„, a spus Tanczos.
Infringement pe calitatea aerului
Comisia Europeană a decis, pe data de 14 mai 2020, să trimită României o scrisoare de punere în întârziere prin care-i acorda patru luni pentru a lua măsurile necesare pentru rezolvarea deficienţelor cu privire la calitatea aerului constatate de Executivul comunitar.
Scrisoarea de punere în întârziere reprezenta, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement, iar dacă România nu rezolvă problemele privind poluarea aerului, Comisia Europeană putea decide să trimită un aviz motivat.
Pe data de 30 aprilie 2020, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a publicat Hotărârea privind condamnarea României pentru nerespectarea Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa. Documentul se referă la depăşiri ale limitelor maxime admise pentru PM10, în Bucureşti, în perioada 2007 – 2016, dar şi la problemele pe care le înregistrează ţara noastră în procesul de combatere a poluării.
Citește și: Românii susțin cu o largă majoritate taxarea produselor poluante
