Singura soluţie pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice este creşterea suprafeţelor împădurite, a declarat ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Barna Tanczos.
„Dezvoltarea sistemelor de irigaţii şi combaterea efectelor schimbărilor climatice prin irigaţii este o soluţie pentru un efect… Nu tratează cauza, ci ajută fermierii şi statele să asigure producţia de alimente. Singura soluţie pentru stăpânirea acestui fenomen este creşterea suprafeţelor împădurite. De asemenea, şi judeţele din sud să revină la acel echilibru care a fost distrus odată cu dispariţia terenurilor în partea extra-carpatică din România. Avem opt judeţe în ţară care au mai puţin de 10% terenuri forestiere. Sunt încă şapte sau opt care sunt sub 15%. Echilibrul trebuie recreat şi vine PNRR, ce va oferi o finanţare pentru 57.000 de hectare, care va ajuta refacerea acestui echilibru în anumite zone. Avem suficiente fonduri ca să schimbăm tendinţa de reducere a suprafeţelor forestiere în aceste judeţe în mod special şi să restabilim echilibre. Există un miliard cu această destinaţie – habitate forestiere, 600 de milioane pentru a înfiinţa 57.000 de hectare de terenuri forestiere şi avem un program care poate să susţină concret lupta împotriva schimbărilor climatice„, a afirmat Tanczos.
Ministrul Mediului a punctat, totodată, rolul important pe care îl vor juca măsurile agreate în 2021, la Glasgow, la COP26, în ceea ce priveşte stoparea fenomenului schimbărilor climatice.
Acesta a adăugat că peste criza de mediu deja existentă s-au suprapus războiul din Ucraina şi, implicit, o criză alimentară mondială, dar şi o problemă generată de migraţie.
„Un război care a generat un conflict aproape internaţional, tot la scară mondială şi care ne-a arătat efectiv ce se întâmplă în cazul generalizării unei crize. Războiul, efectiv, ne-a arătat cum se declanşează o criză alimentară mondială. Am văzut că este suficient ca două state să oprească exporturile sau acestea să fie limitate şi se generează imediat o criză mondială de alimente. Am văzut cum se poate declanşa un fenomen de migraţie imediat, care vine din cauza unei crize alimentare sau unei crize locale, cum e războiul. Am văzut ce înseamnă o inflaţie galopantă, ce înseamnă o criză economică, a resurselor, o criză a combustibilului şi simţim în fiecare zi unde se poate ajunge dacă aceste fenomene meteorologice, această schimbare climatică nu este oprită„, a spus Barna Tanczos.
Reprezentanţi ai autorităţilor, asociaţiilor şi companiilor din domeniul mediului au fost prezenţi, vineri, la conferinţa „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, organizată de DC Media Group cu ocazia Zilei Mondiale pentru Combaterea Deşertificării.
Pe de altă parte, tot vineri, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, a spus că perioada 2012 – 2021 reprezintă cel mai călduros interval de zece ani consecutivi din istoria măsurătorilor, în România.
„Anul 2019 rămâne în topul celor mai călduroşi ani din istoria măsurătorilor, în ţara noastră, iar 2012 – 2021 cea mai călduroasă perioadă de zece ani consecutivi. De asemenea, anul 2021 este al cincisprezecelea an cel mai călduros, dar care a adus şi nişte recorduri din punctul de vedere al fenomenelor meteorologice extreme„, a spus Mateescu.
Citește și: 177 de camere video de monitorizare, montate pe drumurile forestiere administrate de Romsilva
