Parlamentul European și-a consolidat angajamentul față de sustenabilitate prin adoptarea unor ținte ambițioase de mediu pentru perioada 2024-2029.
Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului, organul responsabil cu organizarea internă a instituției, care a aprobat o creștere semnificativă a eforturilor pentru reducerea amprentei ecologice.
În timp ce Parlamentul European și-a consolidat poziția de lider ecologic prin ținte ambițioase și un sistem integrat de management al mediului (EMAS), Parlamentul României a făcut primii pași spre sustenabilitate prin modernizarea infrastructurii și utilizarea energiei regenerabile.
Diferențele dintre cele două instituții evidențiază decalajele politice și administrative în ceea ce privește tranziția verde la nivel european.
Noile obiective ale Parlamentului European includ:
- reducerea cu cel puțin 55% a amprentei de carbon comparativ cu 2006;
- scăderea consumului de energie cu 55% față de 2012;
- creșterea ponderii energiei regenerabile consumate la 80%;
- reducerea consumului de hârtie cu 85% față de 2012.
În plus, a fost introdus un indicator pentru biodiversitate, care urmărește extinderea spațiilor verzi, reciclarea deșeurilor vegetale și utilizarea plantelor locale.
Alte măsuri vizează gestionarea deșeurilor, conservarea apei, reciclarea, achizițiile sustenabile și integrarea considerentelor legate de biodiversitate în operațiunile Parlamentului.
„Noile obiective de mediu echipează bine Parlamentul European pentru a-și îmbunătăți și mai mult performanța de mediu în următorii cinci ani. Integrarea sustenabilității în activitățile Parlamentului este acum esențială pentru toate proiectele planificate, de la renovarea clădirilor la digitalizare și promovarea opțiunilor de transport verde pentru membri și personal”,
a declarat Nicolae Ștefănuță Vicepreședinte al Parlamentului European, responsabil pentru Schema UE de Management Ecologic și Audit (EMAS).
Progrese notabile în perioada 2006-2023
Parlamentul European a demonstrat progrese semnificative în reducerea impactului său asupra mediului, atingând nouă dintre cele unsprezece ținte stabilite pentru perioada legislativă 2019-2024.
Angajamentul său față de sustenabilitate a fost consolidat prin implementarea sistemului de management ecologic și audit (EMAS), care acoperă toate cele trei locații principale: Bruxelles, Luxemburg și Strasbourg.
Strategia Parlamentului European pentru managementul mediului, detaliată în cadrul documentului EMAS (Eco-Management and Audit Scheme), urmărește îmbunătățirea continuă a performanței de mediu a instituției printr-un set clar de obiective și măsuri de implementare. Aceasta se bazează pe trei piloni principali:
- Obiective generale:
- prevenirea și reducerea emisiilor de carbon;
- creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile;
- reducerea consumului de resurse naturale și promovarea biodiversității;
- optimizarea gestionării deșeurilor și tranziția către procese digitale.
- Măsuri-cheie:
- instalarea de panouri solare și pompe de căldură în clădirile Parlamentului;
- creșterea utilizării energiei regenerabile la 80% până în 2029;
- dezvoltarea unui plan de renovare pentru clădiri, incluzând iluminat eficient și ventilație modernizată;
- promovarea mobilității sustenabile, cu accent pe transport public și flote auto fără emisii;
- reducerea consumului de hârtie cu 85% și digitalizarea completă a proceselor administrative.
Parlamentul European a demonstrat o performanță solidă de-a lungul anilor, reducând emisiile de gaze cu efect de seră cu 47% față de 2006.
Consumul de energie a scăzut cu 53% față de 2012, iar cel de apă cu 44%. Utilizarea panourilor solare a crescut, iar producția de energie regenerabilă a fost extinsă.
De asemenea, cantitatea de deșeuri alimentare a scăzut cu 59%, iar deșeurile nereciclate s-au redus cu 43%.
Digitalizarea proceselor a contribuit la o reducere de 61% a consumului de hârtie față de media perioadei 2010-2014.
Context și perspectivă
Parlamentul European a fost primul parlament din UE care a obținut certificarea EMAS în 2007. În prezent, nouă dintre cele unsprezece obiective de mediu stabilite pentru 2024 au fost deja atinse sau depășite înainte de termen.
Certificarea EMAS a fost extinsă la birourile de legătură din Valletta și Viena, iar alte birouri din Budapesta, Nicosia, Haga, Copenhaga și Sofia sunt în proces de certificare.
Cu aceste măsuri, Parlamentul European își reafirmă rolul de lider în sustenabilitate, stabilind standarde înalte pentru alte instituții democratice.
Noile ținte pentru perioada 2024-2029 sunt menite să accelereze tranziția ecologică și să inspire alte organizații să adopte practici similare.
Parlamentul României: Pași mici spre sustenabilitate
În 2022, Camera Deputaților a implementat măsuri semnificative pentru a reduce consumul de energie al Palatului Parlamentului, în conformitate cu recomandările din „Auditul energetic complex pentru imobilul Palatului Parlamentului”.
Aceste acțiuni au vizat atât eficientizarea energetică a clădirii, cât și adoptarea unor soluții sustenabile.
Măsuri implementate:
- Reabilitare termică: Tâmplăria exterioară veche a fost înlocuită cu una termoizolantă din aluminiu, reducând pierderile de căldură și îmbunătățind eficiența energetică.
- Modernizarea iluminatului: Sursele de iluminat interior au fost înlocuite cu LED-uri economice, iar în anumite zone s-au instalat corpuri de iluminat moderne. Gestionarea iluminatului se realizează printr-un sistem de tip Building Management System (BMS), care ajustează lumina în funcție de activități și gradul de ocupare a spațiilor.
- Reducerea iluminatului exterior: Iluminatul exterior a fost diminuat cu 50%, iar iluminatul festiv al fațadei a fost limitat la două ore. Zona dinspre Parcul Izvor beneficiază de iluminat economic pe bază de LED-uri, cu consum redus de energie.
- Utilizarea energiei regenerabile: Începând cu 2022, întregul imobil este alimentat cu energie electrică produsă exclusiv din surse regenerabile, clasificate drept „energie verde”.
- Proiecte viitoare: Se desfășoară un studiu de fezabilitate pentru implementarea unei centrale de cogenerare de înaltă eficiență și a altor resurse regenerabile, precum sisteme fotovoltaice și pompe de căldură. De asemenea, se pregătește implementarea unui sistem bazat pe inteligență artificială pentru monitorizarea și controlul consumului de energie, cu scopul de a reduce consumul cu până la 50%.CONCLUZIE:
CONCLUZII
Analizând strategiile celor două parlamente, este evident că Parlamentul European setează standarde înalte, nu doar prin obiectivele clare de reducere a amprentei de carbon cu 55% până în 2029, ci și prin integrarea sustenabilității în toate aspectele funcționării sale.
Pe de altă parte, Parlamentul României face pași importanți, dar limitati în direcția eficienței energetice, concentrându-se pe modernizarea clădirilor și adoptarea energiei verzi.
Din punct de vedere politic, diferența esențială constă în viziunea pe termen lung: Parlamentul European promovează o schimbare sistemică și are resursele necesare pentru implementarea unor politici ambițioase, în timp ce Parlamentul României, deși demonstrând un angajament notabil, rămâne la nivelul măsurilor punctuale.
#EMAS #EcoManagementandAuditScheme #sustenabilitate #sustainability #energyefficiency #ParlamentulEuropean #ParlamentulRomaniei #administratieverde #administratiesustenabila #impactadministrativdemediu
