Supra-turismul poate aduce vizibilitate, dar și riscul transformării unor sate în decoruri goale. Într-un nou episod al podacstului Green Report – Turism lent pentru vremuri rapide, Dana Rogoz vorbește despre autenticitate, locuire reală și pericolul localităților-fantomă, într-o lume în care turismul domină tot mai mult ritmul comunităților.
Prea mulți turiști, prea puțină comunitate. Din Bali până în Viscri, supra-turismul afectează autenticitatea și echilibrul local.
Tot mai multe sate devin active doar sezonier. În restul anului, casele stau goale, iar serviciile publice dispar treptat.
Dana Rogoz atrage atenția că turismul fără implicare reală poate transforma locuri vii în localități-fantomă cu fațade bine lustruite.
„Nu se mai întâmplă lucruri adevărate.”
„În general, mă feresc de ceea ce e foarte aglomerat și turistic,” spune Dana Rogoz.
Nu este vorba doar de aglomerație, ci de felul în care destinațiile își pierd autenticitatea.
Acestea devin spații construite exclusiv în jurul nevoilor turistului.
„Locurile respective își pierd din personalitate. E prea mare atenția pe satisfacerea nevoilor turistului și nu se mai întâmplă lucruri adevărate,” explică actrița, rememorând momente în care a regăsit spații complet transformate față de cum le cunoscuse inițial.
Un exemplu vine din Cambodgia, unde a vizitat orașul Siem Reap înainte și după ce acesta a devenit un punct turistic intens exploatat.
„La început erau două străduțe tradiționale cu restaurante și baruri. Când m-am întors cu Vlad, nu mai recunoșteam nimic. Erau douăzeci de străduțe, totul se schimbase: atmosfera, oamenii, sunetele, tot.”
Dana Rogoz atrage atenția asupra unui fenomen tot mai prezent: supra-turismul.
Un dezechilibru care, deși poate crește valoarea economică a unei zone, duce la erodarea identității și sufocarea comunităților locale.
„Sunt zone în care nu mai călcăm. Nu pentru că aș avea vreo problemă de agorafobie, ci pentru că nu te mai bucuri.”
În contrast, actrița observă că în alte părți ale lumii, cum ar fi Australia sau Noua Zeelandă, turismul nu pune aceeași presiune.
Distanțele mari și densitatea redusă permit o altă dinamică.
„Acolo parcă se disipează totul mai ușor. Nu simți acea aglomerare sufocantă.”
Pentru turistul modern, spune ea, e important să aibă această conștiință a locului.
Să aleagă cu grijă, să respecte ritmul natural și să caute adevărul dincolo de fațadele lustruite.
„Autenticitatea nu poate fi replicată.”
Turismul conștient înseamnă și să alegi locurile care chiar au nevoie de tine
Pentru Dana Rogoz, turismul responsabil nu se rezumă la evitarea aglomerației, ci și la susținerea locurilor care nu apar în pliantele glossy.
„Noi preferăm să mergem în zone care poate nu sunt așa susținute,” explică ea.
Dintr-o alegere conștientă: de a duce atenție și resurse în comunități care riscă să dispară din lipsă de vizibilitate.
Actrița oferă exemplul nordului insulei Bali, o zonă „pustie” în comparație cu sudul, unde turismul e intens și omniprezent.
„Sunt localuri mici, ținute de câte o familie, care au mare nevoie de turiști. Acolo e gol, pentru că oamenii nu sunt dispuși să mai facă un drum de două ore.”
Pentru a descoperi astfel de locuri, ai nevoie de răbdare și un pic de instinct.
Dana recunoaște că, în timp, a învățat cum să „citească” recenziile de pe TripAdvisor sau Booking.
„În ani de zile, știu să citesc un TripAdvisor colectiv, un review pe Booking. Să simt ce e real acolo.”
Această atenție la detaliu, curiozitate și disponibilitate de a merge „la stânga când toți merg la dreapta” pot face diferența între un turist și un călător.
Într-o lume în care totul e accesibil la un click distanță, Dana Rogoz alege să caute ceea ce nu e evident, și tocmai de aceea, mai valoros.
Când vine vorba de alegerea cazării, Dana Rogoz nu lasă nimic la voia întâmplării.
„Primul lucru pe care îl fac e să intru pe TripAdvisor și să văd poze făcute de turiști. Adevărate,” mărturisește ea.
A învățat să decodifice stilurile de recenzie, să distingă între un review sincer și unul de complezență.
„Îmi dau seama ce înseamnă un review făcut de un prieten al patronului și ce înseamnă unul scris de o familie sau de cineva chitibușar la mâncare.”
Această atenție se aplică mai ales atunci când vrea să descopere locuri mai izolate, unde lipsa infrastructurii poate deveni un inconvenient pentru unii turiști, dar o alegere conștientă pentru alții.
Actrița spune că cel mai valoros indiciu e adesea ascuns în recenziile negative.
În timp, spune ea, ajungi să recunoști un tipar.
„La un moment dat le înțelegi limbajul. Nu am o rețetă anume, dar mie mi-e ușor acum. Uneori e chiar mai simplu să te uiți doar la cele negative, sunt mai puține și spun mai multe.”
Acest exercițiu de interpretare a recenziilor e parte dintr-un proces mai amplu: alegerea conștientă a unui loc, nu doar pe baza comodității, ci a valorilor și a așteptărilor personale.
Turismul rural și riscul apariției localităților fantomă
Creșterea interesului pentru turismul rural și mutarea temporară a orășenilor la sat pot aduce beneficii economice, dar și riscuri reale pentru sustenabilitatea comunităților locale.
Există pericolul ca unele localități să devină „sate de vitrină”, animate doar în weekend sau în sezonul turistic, dar goale în restul anului.
„Există riscul să se întâmple ca în vestul Europei, unde unele localități au devenit complet nelocuite în afara sezonului, <<acele ghost cities>>”, a spus moderatoarea podcastului, Raluca Fișer.
Ea subliniază că prezența temporară, fără asumarea unui rol activ în viața comunității, nu ajută cu adevărat la revitalizarea satelor.
În unele zone din Austria autoritățile au fost nevoite să intervină legislativ, interzicând cumpărarea de locuințe de vacanță celor care nu pot dovedi rezidență reală:
„Nu mai poți să-ți cumperi proprietate dacă nu locuiești acolo și nu duci copilul la grădiniță sau la școală.”
Apartenența la o comunitate rurală presupune implicare, nu doar prezență fizică.
„E important ca interacțiunea să se facă cu blândețe și cu respect pentru ceea ce aduce fiecare. Altfel, satul riscă să fie pierdut, chiar dacă pare salvat.” – a completat Dana Rogoz.
Dana Rogoz a adus în discuție cazul satului Viscri, ca exemplu de echilibru fragil între turism, locuire reală și viață comunitară.
Deși multe case au fost cumpărate de străini și au rămas nelocuite, circuitul turistic a oferit localității o șansă la revitalizare:
„Încep să trăiască. Simți că se întâmplă ceva, că e din nou iarba, tunsă, în curte.”
Spre deosebire de localitățile-fantomă din vestul Europei, în Viscri încă există o comunitate locală activă, școală funcțională și familii cu copii.
Dana Rogoz a remarcat că mulți bucureșteni s-au mutat definitiv în sat și contribuie direct la viața comunității:
„Chiar aduc foarte mult. Îi implică pe copii în proiecte, îi învață să aprecieze meșteșugurile și le dau un sens legat de comunitate.”
Ea subliniază că această implicare are și o dimensiune educațională, cu impact pe termen lung:
„Unii părinți fac homeschooling la început, dar pe măsură ce copiii cresc, au nevoie de o școală și de o comunitate.”
Ulițe blocate și ciurde printre mașini
Un efect concret al supra-turismului rural este invadarea ulițelor de către mașinile turiștilor veniți din orașe.
În unele sate, autoritățile locale și locuitorii încearcă de ani de zile să încurajeze parcarea în afara satului.
La final de săptămână, copii din comunitate le explică vizitatorilor de ce e important să nu parcheze pe uliță.
Motivul nu e doar estetic. Turismul cu mașina până la pensiune sufocă spațiul public și afectează dinamica locală.
„Una e să vezi ulița cum a fost gândită, alta e să simți că ești într-o parcare,” remarcă Dana Rogoz.
Pe lângă aspectul vizual, apare și o problemă de poluare și de perturbare a activităților agricole tradiționale.
„Când se întoarce ciurda seara, vacile, căprițele, caii… trec printre mașini. E foarte, foarte deranjant.”
Problema a devenit acută mai ales în pandemie, când numărul de turiști și mașini a crescut semnificativ în zonele rurale.
„Oamenii ajung cu mașina până la pensiune, până la restaurant. Dar ai venit aici ca să te plimbi.”
Soluțiile invocate țin de educație, implicare comunitară și, uneori, de măsuri ferme.
VEZI AICI PODCASTUL:
CITIȚI ȘI:
Podcast cu Dana Rogoz: Rulota – turism lent pentru vremuri rapide
PODCAST GR | Cum se folosesc date în domeniul sustenabilității?
