Ecologia este o problema ce capata importanta numai daca are impact personal, concluzioneaza Daniel Enescu, cercetator la Daedalus Consulting, in urma prezentarii primei cercetari sociale cantitative solicitate de „Green Report” privind teme de mediu din Romania. Oamenii sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru produse nepoluante sau ecologice, insa doar la nivel declarativ.
Text de Raul Cazan
Terenul este fertil, considera Enescu: „Oamenii isi doresc o abordare ecologica a vietii de zi cu zi, insa vor beneficii personale sau cel putin o constientizare care sa se traduca in stimulente sau facilitati. Dincolo de constientizare, aceste probleme trebuie asumate. Avem de-a face cu o atitudine mioritica: diferenta mare intre atitudine si comportament”.
Exista o prapastie mare intre „ma intereseaza” si „fac ceva in legatura cu problemele de mediu”, spune Enescu. Din cercetare reiese un grad mare de dezirabilitate. Adica, romanii, la nivel declarativ, sunt convinsi ca „nu e bine” ca mediul sa fie afectat in urma activitatilor zilnice. Aceasta atitudine are ceva de chibit, este artificiala, nu in duce actiune. Cu toate acestea, „pentru mine e o mare surpriza, rezultatele sunt puternice, insa dificultatea o gasim in neasumarea acestor pro bleme; acestea trebuie speculate, in primul rand, de mediul business – avem un teren foarte bun pentru capitalizare prin programe de slefuire a imaginii companiei sau prin responsabilitate so ciala corporativa”, crede Enescu. Pe scurt, romanii sunt pregatiti la nivel mental, insa atitudinal – nu.
Aspectul surprinzator al cercetarii consta in disponibilitatea generica a romanilor de a plati mai mult pentru produse nepoluante. 84,2% din tre respondenti sunt dispusi, prin acord total (58,9%) ori acord partial (25,3%), sa plateasca mai mult pentru produse nepoluante.
In privinta disponibilitatii romanilor de a plati pentru produse „verzi”, distingem alimentele organice crescute fara ingrasaminte chimice si pesticide, pentru care 73,1% dintre respondenti se declara dispusi de a plati mai mult. Procentul este atat de mare pentru motivul ca astfel de achizitii vizeaza in mod direct sanatatea, explica Enescu. Sub 50% ar plati mai mult pentru energie regenerabila (49,1%) sau pentru produse cu componente biodegradabile (36,3%). Procentul mediu care s-ar adauga pretului de cost actual al produselor este intre 10% si 14% pentru a consuma produse „verzi”. 30% dintre respondenti ar plati acest procent in plus pentru energie din surse regenerabile, 28,3% pentru produse biodegradabile si 25,8% pentru alimente organice.
Economiile la utilitatile domestice au ca principal motiv reducerea costurilor gospodariei, in procent covarsitor de 85,7%. Doar 13,1% ar face-o pentru protectia mediului inconjurator. Dintre utilitatile economisite, energia electrica se afla pe primul loc – cu 76,3% de respondenti care ar reduce consumul. Apa (59,3%) si caldura (56,3%) urmeaza electricitatii.
Dintre fenomenele cu impact asupra mediului inconjurator, romanii identifica aspecte ingrijoratoare legate de poluarea din atmosfera (84,3%), defrisarea padurilor (84,1%), alimentele modificate genetic (77,3%), poluarea industriala, seceta si inundat iile ori subtierea stratului de ozon (cu peste 72%). Acestea sunt fenomene cu impact direct asupra vietii de zi cu zi, iar subiectii le percep personal si profund. Epuizarea resurselor de combustibili fosili (55,7%), un fenomen suficient de indepartat in viitor, nu creeaza ingrijorare foarte mare.
Dintre activitatile de protejare a mediului inconjurator pe care le-au facut sau intentioneaza sa le faca romanii, pe primul loc se distinge intretinerea spatiului verde din fata blocului sau a casei, cu procente de 80,5%, activitati desfasurate in ultimul an, si 89,6% – activitati care se intentioneaza sa fie desfasurate in urmatoarele 12 luni. Urmeaza cumpararea de becuri economice (70,8% si 90,5% in urmatorul an), reducerea consumului de hartie prin reducerea tiparirii sau refolosirea paginilor deja scrise (65,1% si 82,6%), refolosirea pungilor din plastic (63,3% si 76,7%), utilizarea mijloacelor de transport in comun in detrimentul automobilului personal (62% si 65,9%), utilizarea de produse cu ambalaje returnabile (52,4% si 78,6%), plantarea de copaci si arbusti (48,9%, dar cu o dezirabilitate de 81,8% in urmatoarele 12 luni) si, in sfarsit, reciclarea hartiei si a sticlei, cu doar 38,9%. Reciclarea are cea mai mare dezirabilitate, romanii, declarativ, vor sa recicleze in proportie de 73%.
Problemele de mediu incep sa aiba un nivel inalt de notorietate in primul rand datorita mass-media. De la acest nivel se trece la cel afectiv, si apoi la actiune, adica la momentul in care oamenii incep sa faca ceva pentru a proteja mediul.
Perceptia romanilor legata de problemele de mediu are doua solutii, considera Enescu. Prima solutie, cea mai grea si mai costisitoare, este educatia, iar aceasta ar putea doar sa creasca procentele celor ingrijorati pe termen lung. A doua consta intr-un sistem de incurajare si penalizare (stimulente si penalitati), adica intr-un mecanism punitiv sau de facilitati de natura fiscala bazat pe principiul precautiei, pus la punct de guvern, sau administratia publica locala. Preventia costa intotdeauna mai putin decat corectia.
Dorinta romanilor de „a plati mai mult” trebuie, la randu-i, privita cu atentie. Ea este tot o dovada a nivelului declarativ pentru ca nu reprezinta spiritul civic. Enescu spune ca inca nu putem sti, doar dintr-o cercetare cantitativa, ce inseamna acest nivel declarativ ridicat. „Cu atitudinea stam bine, actiunea insa lipseste.”
Un aspect simptomatic al cercetarii il arata comparatia Romaniei cu alte tari in ceea ce priveste disponibilitatea generica de a plati mai mult. Tara noastra ajunge la un procent extrem de ridicat, de 84,2% fata de, spre exemplu, Germania, care inregistreaza un procent sub 40%. Cu cat tarile sunt mai „murdare”
(din punct de vedere ecologic), declaratiile subiec tilor sunt „inflatate”, aproape invers proportional cu actiunea. Este un rezultat paradoxal, „din care lipseste bunul-simt”, spune Enescu.
Cercetarea a fost realizata pe un numar total de 1.003 subiecti, cu o eroare de esantionare de +/- 3%. Interviurile au fost facute prin telefon asupra persoanelor cu varste cuprinse intre 18 si 65 de ani din mediul urban.
