SUA a refuzat să semneze un acord menit să găsească un echilibru între provocările încălzirii globale și dezvoltarea sustenabilă a bogățiilor minerale în regiunea Arctică.
Opt națiuni care se învecinează cu zona Arctică trebuiau să stabilească un plan pe doi ani de gestionare a situației din Arctica. Zona Arctică se încălzește de două ori mai repede decât restul lumii, iar gheața topită creează noi rute de transport și oferă acces la ultimele rezerve neatinse de petrol și gaze ale lumii.
SUA a refuzat să semneze declarația finală deoarece nu a fost de acord cu afirmația că schimbările climatice sunt o amenințare serioasă la adresa zonei Arctice.
Studiu: Arctica a intrat într-o “stare fără precedent” care amenință stabilitatea climatică globală
Este pentru prima oară în istoria Consiliului Arctic, fondat în 1996, când o declarație este anulată. În schimb, în cadrul unei scurte declarații, SUA, Canada, Rusia, Finlanda, Norvegia, Danemarca, Suedia și Islanda și-au repetat angajamentele de a proteja mediul arctic și de a realiza o dezvoltare sustenabilă.
„Marea majoritate dintre noi am privit schimbările climatice ca o provocare fundamentală înfruntată de Arctica și am recunoscut nevoia urgentă de a lua măsuri de mitigare și adaptare și de a consolida rezistența.”, a declarat ministrul finlandez al afacerilor externe și director al Consiliului Arctic Timo Soini.
Cercetătorii estimează că regiunea arctică conține aproximativ 13% din rezervele nedescoperite de petrol ale lumii și 30% din rezervele de gaze naturale, precum și depozite vaste de minerale cum ar fi zinc, fier și alte metale rare. Extracția lor rămâne costisitoare, însă topirea gheții face această posibilitate mai fezabilă, afectând în același timp și condițiile meteo la nivel global, viața sălbatică din Arctica și locuitorii indigeni.
Topirea permafrostului din Arctica va avea un impact climatic în valoare de 70 de trilioane de dolari
Președintele Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri scepticismul privind încălzirea globală ca rezultat al activității umane și a susținut decizia de a se retrage din Acordul de la Paris, semnat de aproape 200 de guverne în 2015.
În cadrul Acordului de la Paris, lumea a fost de acord să limiteze creșterea medie globală a temperaturilor la sub 2 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale până în 2100. În prezent, temperaturile au crescut cu aproximativ 1 grad Celsius.
