Conform unui studiu Deloitte, sustenabilitatea se menține în top trei priorități ale companiilor la nivel global. 85% dintre ele au crescut în ultimul an investițiile în tranziția „verde”, iar 50% utilizează soluții tehnologice pentru atingerea obiectivelor climatice.
Un studiu recent realizat de Deloitte subliniază importanța crescută a sustenabilității în strategiile de management ale companiilor la nivel global.
Conform rezultatelor din CxO Sustainability Survey 2024, sustenabilitatea se află în top trei priorități ale liderilor de afaceri, fiind surclasată doar de inovație și integrarea inteligenței artificiale.
Un aspect semnificativ al studiului este creșterea investițiilor în tranziția verde.
Aproape 85% dintre executivii intervievați au raportat o majorare a investițiilor în ultimul an, în creștere față de 75% în 2023.
În plus, jumătate dintre companii au început să integreze soluții tehnologice pentru a-și atinge obiectivele climatice.
Această tendință este susținută de recunoașterea impactului schimbărilor climatice asupra operațiunilor, 70% dintre lideri anticipând efecte majore în următorii trei ani.
Acțiuni concrete pentru sustenabilitate
Studiul relevă că 45% dintre respondenți își transformă modelele de afaceri în sens sustenabil.
Cele mai frecvente măsuri implementate includ:
- utilizarea de materii prime mai sustenabile (51%).
- îmbunătățirea eficienței energetice (49%).
- proiectarea de produse ecologice (48%).
Tehnologiile adoptate pentru monitorizarea performanței sunt, de asemenea, importante, 57% dintre companii concentrându-se pe evaluarea factorilor de mediu, sociali și de guvernanță (ESG).
Un alt aspect notabil este că, pentru prima dată, profitul și reziliența lanțurilor de aprovizionare au fost menționate în top cinci beneficii ale inițiativelor de sustenabilitate, alături de satisfacerea așteptărilor consumatorilor și angajaților.
Alexandru Reff, Country Managing Partner la Deloitte România, a evidențiat că acțiunile pentru combaterea schimbărilor climatice pot stimula inovația, demonstrând o corelare între sustenabilitate și beneficiile financiare: „O tendință notabilă identificată de studiu este convingerea tot mai răspândită în rândul echipelor de management că acțiunile pentru combaterea schimbărilor climatice pot fi și un catalizator al inovației, inclusiv prin folosirea tehnologiei, devenind evident că ele funcționează împreună și se pot potența reciproc. De altfel, organizațiile încep să asocieze beneficii financiare tangibile inițiativelor din sfera sustenabilității, care, în ediția de anul acesta a raportului, le surclasează în premieră pe cele legate de brand și reputație, ceea ce denotă o nouă etapă de maturitate în cadrul tranziției.”
Provocări în implementarea sustenabilității
Cu toate acestea, studiul arată că progresele sunt inegale, 56% dintre companii având o abordare moderată, în timp ce doar 17% pot fi considerate lideri ai tranziției.
În contrast, 27% din companii nu au întreprins acțiuni semnificative în acest sens, deși 63% dintre acestea recunosc impactul schimbărilor climatice asupra strategiilor lor.
Printre obstacolele menționate se numără lipsa materiilor prime sustenabile (21%) și prioritizarea resurselor către probleme imediate, precum inflația și tensiunile geopolitice.
România se aliniază tendințelor globale în domeniul sustenabilității corporative
Ovidiu Popescu, partener la Deloitte România, a subliniat necesitatea de a accelera angajamentele reale pentru sustenabilitate, în special în contextul cerințelor legate de raportarea non-financiară, așteptată să se implementeze până în 2025 pentru mii de companii din România.
„Din perspectiva obiectivelor strategice asumate prin Acordul de la Paris și Green Deal, angajamentul real pentru sustenabilitate, materializat în acțiuni de mare impact, așa cum sunt transformarea durabilă a modelului de business sau implementarea unor criterii robuste ESG de-a lungul lanțurilor valorice, trebuie accelerat. În România, transpunerea Directivei privind raportarea corporativă în materie de sustenabilitate (CSRD) marchează intrarea într-o nouă etapă a efortului de conformare: mii de companii care activează în țara noastră sunt vizate de raportarea non-financiară obligatorie, care are primele termene în 2025, așadar educarea eficientă a stakeholderilor și dezvoltarea capacităților de colectare de date și de raportare sunt esențiale pentru mediul de business.” – a declarat Ovidiu Popescu, Partener, Deloitte România, și Lider al practicilor de energie și sustenabilitate.
Ordinul Ministerului Finanțelor 85/2024 (OMF 85/2024), care transpune Directiva europeană 2464/2022 privind raportarea de sustenabilitate corporativă (CSRD) la nivel local, introduce noi cerințe de raportare a eforturilor de sustenabilitate pentru companiile din România, inclusiv pentru cele care nu au avut anterior această obligație.
Noul cadru stabilește termene de raportare și criterii stricte de clasificare, iar raportul va necesita asigurare limitată obligatorie.
Termene de raportare
În 2025 pentru anul 2024:
- Entități de interes public mijlocii și mari, cu peste 500 de angajați în medie la sfârșitul exercițiului financiar.
- Societăți-mamă ale unor grupuri mari, de interes public, care au în medie peste 500 de angajați la nivel consolidat.
În 2026 pentru anul 2025:
- Entități mijlocii și mari care nu sunt de interes public.
- Societăți-mamă ale unor grupuri mari, fără statut de entități de interes public.
În 2027 pentru anul 2026:
Entități cotate pe piețe reglementate, care nu îndeplinesc criteriile de mărime pentru raportarea de sustenabilitate din 2024 și 2025.
În 2029 pentru anul 2028:
Sucursale sau filiale românești ale societăților-mamă finale guvernate de legislația unei țări terțe, dacă acestea îndeplinesc anumite criterii de mărime.
Criterii de clasificare pentru entitățile mijlocii și mari – Companiile trebuie să depășească două dintre următoarele praguri la data bilanțului:
- Active totale de cel puțin 17,5 milioane lei (aproximativ 3,95 milioane EUR).
- Cifră de afaceri netă de cel puțin 35 milioane lei (aproximativ 7,89 milioane EUR).
- Numărul mediu de angajați: 50.
Criterii de clasificare pentru grupurile mari – Grupurile mari sunt cele care depășesc două dintre următoarele praguri la nivel consolidat, la data bilanțului societății-mamă:
- Active totale de cel puțin 105 milioane lei (aproximativ 23,68 milioane EUR).
- Cifră de afaceri netă de cel puțin 210 milioane lei (aproximativ 47,36 milioane EUR).
- Numărul mediu de angajați: 250.
Scutiri de raportare:
Entitățile necotate, care fac parte dintr-un grup consolidat ce raportează în UE sau într-o țară terță, pot fi scutite de raportarea individuală privind sustenabilitatea în România, în anumite condiții.
Asigurare limitată obligatorie: Raportul de sustenabilitate va necesita o asigurare limitată obligatorie, pentru a garanta transparența și acuratețea datelor raportate.
Prin acest ordin, România aliniază raportarea de sustenabilitate a companiilor locale la standardele europene, stabilind o nouă etapă de transparență și conformitate pentru mediul de afaceri național.
Această schimbare necesită o educare adecvată a părților interesate și dezvoltarea capacităților de colectare a datelor.
Studiul Deloitte CxO Sustainability Survey 2024 a fost realizat în rândul a peste 2.100 de executivi de top din 27 de țări de pe toate continentele, cu scopul de a analiza evoluțiile în atitudinea și acțiunile organizațiilor din industrii diverse legate de combaterea schimbărilor climatice și tranziția sustenabilă.
Mai multe detalii despre transpunerea Directivei privind raportarea corporativă în materie de sustenabilitate în România găsiți aici.
Te poți înscrie la conferința Green Report Raportarea CSRD, de la teorie la practică aici.
#CSRD #transparenta #raportaresustenabila #dezvoltaredurabila #investitiiverzi #companii #corporateresponsability #ESG #responsiblebusiness #sustainabilityreporting #priorities
