Un studiu național, realizat de către compania Ipsos România și comandat de Asociația Green Revolution și Raiffeisen Bank, arată că 51% dintre români vor să închirieze o bicicletă după încheierea stării de urgență. Absența unei infrastructuri adecvate a localităților reprezintă principala barieră în utilizarea mai frecventă, după ieșirea din izolare, a bicicletelor și trotinetelor.
Studiul a avut ca obiectiv oferirea unei perspective de ansamblu asupra mijloacelor de transport utilizate de români înainte de declanșarea stării de urgență în contextul crizei Covid-19, a motivelor de utilizare a acestora, precum și investigarea posibilelor schimbări de comportament privind transportul după ieșirea din perioada de izolare.
Înainte de declararea stării de urgență, mobilitatea românilor se baza pe mersul pe jos (practicat zilnic de 66% dintre respondenți), pe automobil (de două-trei ori pe săptămână, de 69% dintre respondenți și de 38% – zilnic) și pe transportul public (18% – zilnic). La popul opus, motocicleta și trotineta (clasică sau electrică) reprezentau mijloacele de transport cel mai rar alese de români (doar 1 din 7). 6 din 10 români foloseau bicicleta înainte de apariția stării de urgență, apelând la ea, în medie, cam o dată pe săptămână. Doar 5% din cei chestionați foloseau zilnic acest mijloc de transport.
După încheierea stării de urgență, românii nu par dispuși să facă schimbări majore în privința mijloacelor de transport folosite, însă se observă o ușoară creștere a celor care vor renunța complet la transportul public (23% vs 15%, înainte de criză). Utilizarea automobilelor și motocicletelor rămâne constantă. Bicicletele și trotinetele nu par să aibă noi potențiali utilizatori după ieșirea din izolare, însă cei care dețin deja astfel de mijloace de transport susțin că le vor utiliza mai des.
Astfel, dacă înainte de perioada de urgență, 20% dintre respondenți foloseau frecvent bicicleta ca mijloc de transport, acum 33% din această categorie o vor alege după terminarea carantinei. Utilizatorii ocazionali, care înainte erau 23%, acum vor fi numai 12%. Pe de altă parte, se observă o scădere a utilizării frecvente a transportului public, de la 42% – înainte de criză, la 35% – după. 70% dintre respondenți vor folosi frecvent automobilul după această perioadă (față de 69%, înainte) și 90% vor alege frecvent mersul pe jos (față de 89%).
Privind motivele pentru care românii vor alege un anumit mijloc de transport, în timp ce transportul este perceput ca fiind mai avantajos financiar, automobilul este considerat ca fiind cel mai potrivit pentru asigurarea distanțării sociale, oferind timp și flexibilitate. Bicicleta va fi folosită pentru menținerea în formă (la fel ca mersul pe jos), fiind văzută și ca un mijloc de transport nepoluant. Aceeași caracteristică nepoluantă este menționată și în cazul trotinetelor.
Absența unei infrastructuri adecvate a localităților reprezintă principala barieră în utilizarea mai frecventă, după ieșirea din izolare, a bicicletelor și trotinetelor. 4 din 10 persoane au menționat infrastructura ca principala barieră, semnificativ mai afectați declarându-se utilizatorii de bicicletă din București (54%).
Doar 14% din cei chestionați au declarat că nu dețin niciun mijloc de transport. Dintre cei care posed unul, cei mai mulți au un automobil personal (72%), iar 53% dețin bicicletă. Sunt puțini posesori de trotinete (clasice – 11%, electrice – 6%). Foarte puțini sunt și cei care au primit bicicleta de la locul de muncă, cifră care poate deschide companiilor calea spre o nouă metodă de motivare a angajaților.
6 din 10 români, din cei chestionați, se declară dispuși să închirieze un mijloc de transport în următoarele șase luni. Cele mai multe voturi se îndreaptă către automobil (63%) și către bicicletă (51%). 23% s-au declarat interesați de închirierea unei trotinete electrice.
Pentru acest studiu, Ipsos România a intervievat, între 1 și 4 mai, 1.066 de persoane, cu vârste între 16 și 60 de ani. Rezultatele studiului au fost prezentate în timpul conferinței online „Transportul urban în crizele de sănătate publică – oportunități și perspective”, organizată de Green Report.
