Din cauza schimbărilor climatice şi a defrişărilor, o mare parte din pădurea Amazoniană emite acum CO2, în loc să absoarbă, o transformare majoră pentru acest ecosistem crucial în limitarea încălzirii globale, potrivit unui studiu, scrie The Guardian.
Potrivit unui studiu, emisiile se ridică la un miliard de tone de dioxid de carbon pe an. Pădurea gigantică a fost anterior un rezervor de carbon, absorbind emisiile care au dus la criza climatică, dar acum provoacă accelerarea acesteia, au declarat cercetătorii.
Cele mai multe dintre emisii sunt cauzate de incendii, multe dintre ele declanșate în mod deliberat pentru a curăța terenurile pentru producția de carne de vită și soia. Dar chiar și fără incendii, temperaturile mai ridicate și secetele înseamnă că sud-estul Amazonului a devenit o sursă de CO2, mai degrabă decât un rezervor.
Pe baza a sute de probe de aer colectate la diferite altitudini în ultimul deceniu, studiul publicat în revista Nature arată că, în special, partea sud-estică a Amazoniei a devenit o sursă de CO2, gazul responsabil pentru încălzirea globală.
În ultimii 50 de ani, plantele şi solurile au absorbit peste un sfert din emisiile de CO2, chiar şi atunci când aceste emisii au crescut cu 50%.
Aşadar, dacă Amazonia – care găzduieşte jumătate din pădurile tropicale deosebit de eficiente în absorbţia acestui carbon şi care stochează 450 de miliarde de tone de CO2 în copacii şi solurile sale – devine o sursă constantă de CO2, abordarea crizei climatice devine şi mai dificilă.
Potrivit studiului, mai mulţi factori sunt responsabili pentru această evoluţie.
„Defrişările şi degradarea pădurilor reduc capacitatea Amazoniei de a absorbi carbonul”, scriu autorii. Printre cauzele acestei degradări, pădurile au ars pentru a face loc creşterii animalelor şi agriculturii.
Schimbările climatice sunt, de asemenea, un factor cheie: temperaturile din sezonul uscat au crescut cu aproape 3 grade Celsius în raport cu era preindustrială, de aproape trei ori mai mult decât media mondială.
Combinaţia tuturor acestor factori „pune la îndoială capacitatea pădurilor tropicale de a absorbi pe viitor volume mari de CO2 derivat din combustibili fosili”, notează Scott Denning de la Universitatea din Colorado într-un comentariu publicat tot în Nature.
Această problemă îi îngrijorează demult pe oamenii de ştiinţă, însă datele provenite de la sateliţi nu au reuşit până acum să ofere până în prezent răspuns complet, în special din cauza norilor de deasupra regiunii.
Pentru a rezolva problema, echipa de cercetători brazilieni a colectat 600 de eşantioane de CO2 şi de monoxid de carbon între 2010 şi 2018 la altitudini de până la 4,5 km deasupra solului.
Conform descoperirilor lor, partea de nord-vest a Amazonului este în echilibru, absorbind atât de mult CO2 pe cât emite în atmosferă. Dar estul, mai ales în sezonul uscat, devine o sursă netă de CO2.
Alături de topirea calotelor de gheaţă, dezgheţarea permafrostului şi dispariţia recifelor de corali, declinul pădurii tropicale amazoniene se numără printre „punctele critice” identificate de oamenii de ştiinţă ca elemente-cheie a căror modificare substanţială ar putea duce sistemul climatic spre o schimbare dramatică şi iremediabilă.
