Un studiu realizat în 72 de țări, de pe șase continente, a arătat că în 65% dintre probe era prezent cel puțin unul din cele 14 antibiotice urmărite. Acest tip de poluare este principalul mijloc prin care bacteriile dobândesc rezistență la medicamente, făcându-le pe acestea ineficiente.
„O mare din genele rezistente ale patogenilor umani provin din bacteriile prezente în mediu”, a explicat, potrivit The Guardian, William Gaze, un expert în microbii din mediu, care nu a luat parte la studiu.
Potrivit unei avertizări emise în aprilie de Națiunile Unite, înmulțirea bacteriilor rezistente la antibiotice este o amenințare mondială asupra sănătății, ceea ce ar putea duce la decesul a 10 milioane de persoane până în 2050.
Bacteriile pot dezvolta rezistenţă atunci când pacienţii utilizează antibiotice de care nu au nevoie sau în cazul în care nu finalizează tratamentul, oferind bacteriei şansa de a supravieţui şi de a dezvolta imunitate.
„Oameni de ştiinţă şi lideri politici au recunoscut din nou rolul pe care îl are mediul în problema rezistenţei la antibiotice. Potrivit datelor noastre, contaminarea râurilor ar putea fi un factor important”, subliniază un alt autor, Alistair Boxall, evocând „rezultate îngrijorătoare”.
Medicamentele ajung în râuri şi sol prin reziduuri umane şi animale, dar şi prin scurgeri de la staţiile de epurare a apei, canalizări şi unităţile de producere a medicamentelor.
Cercetarea, care a presupus prelevarea probelor din 711 locuri din 72 de țări, a arătat că cele mai cunoscute râuri din lume, inclusiv Tamisa – despre care se spunea că este unul dintre cele mai curate râuri ale Europei, sunt contaminate cu antibiotice folosite la tratarea unor infecții grave. În multe cazuri, medicamentele erau prezente în concentrații considerate nesigure, ceea ce înseamnă că rezistența bacteriilor este foarte probabil să aibă loc.
Dunărea este cel mai poluat râu al Europei, 8% dintre locurile testate având niveluri considerate nesigure de antibiotice. De exemplu, probele preluate din Austria au arătat prezența a șapte antibiotice (din 14 urmărite), și, de cele mai multe ori, la niveluri de patru ori mai mari decât cele considerate sigure pentru sănătate.
Potrivit constatărilor cercetărilor, metronidazolul, utilizat împotriva unor infecţii la nivelul pielii sau cavităţii bucale, este antibioticul care depăşeşte cel mai mult nivelul acceptabil, cu concentraţii de 300 de ori peste limită identificate într-un râu din Bangladesh. Un nivel peste limită s-a înregistrat şi în Tamisa.
Ciprofloxacina este, la rândul său, substanţa care depăşeşte frecvent pragul de siguranţă (în 51 dintre locurile analizate), în timp ce trimetoprimul, utilizat în tratamentul infecţiilor urinare, este cel mai des identificat.
„Până astăzi, cercetările referitoare la antibiotice au fost realizate în cea mai mare parte în Europa, America de Nord şi China. De cele mai multe ori, luând în calcul un număr restrâns de antibiotice”, a comentat John Wilkinson.
Potrivit acestui nou studiu, nivelurile acceptabile sunt depăşite cel mai adesea în Asia şi în Africa, dar celelalte continente nu sunt nici ele scutite, demonstrând că este vorba despre o „problemă mondială”. Locurile cu cele mai multe probleme se află în Bangladesh, Kenya, Ghana, Pakistan şi Nigeria.
„Rezolvarea acestei probleme reprezintă o provocare imensă şi va necesita investiţii în infrastructurile de gestiune destinate deşeurilor şi apelor reziduale, reguli mai stricte şi curăţarea râurilor deja contaminate”, a adăugat Alistair Boxall.
