Copiii pot mânca zăpadă atâta timp cât nu este mai veche de o jumătate de zi, conform unui studiu privind încărcătura microbiană a zăpezii realizat de cercetători ai Universității Sapientia din Miercurea Ciuc.
Studiul a fost realizat de dr. Máthé István, de la Catedra de Bioinginerie a Universităţii Sapientia din Miercurea Ciuc, împreună cu studenţii de la secţia Ingineria Mediului, în lunile ianuarie și februarie 2017.
Cercetătorii au colectat zăpadă în recipiente sterile de la locul de joacă din Parcul Central din Miercurea Ciuc şi de la un scuar aflat într-un sens giratoriu dintr-o intersecţie circulată a municipiului, prelevând probe o dată la două zile.
Rezultatele au arătat că, în prima zi, în zăpada proaspăt căzută au fost identificate cinci bacterii pe mililitru în luna ianuarie, respectiv 20 de bacterii în februarie. Numărul lor a crescut odată cu trecerea timpului. După două zile au fost identificate 65 de bacterii, după patru zile 104 bacterii pe mililitru, iar în ziua a şasea nivelurile maxime erau de de 180 de bacterii pe mililitru în luna ianuarie, respectiv 178 de bacterii în februarie.
Zăpada din zonele urbane este toxică
Cercetătorii au analizat și prezența mucegaiurilor. Acestea nu au fost identificate în prima zi în probele din ianuarie și februarie, însă au apărut într-un număr constant, între 5 și 20 pe mililitru, în următoarele zile. Numărul este mai mic pentru că mucegaiurile suportă mai greu temperaturilor scăzute, în timp ce bacteriile, majoritatea aparţinând genului Bacillus, au spori şi rezistă mult mai bine în timpul iernii.
Dr. Máthé István a explicat că cei mici pot mânca zăpadă, atâta timp cât este proaspătă și nu mai veche de jumătate de zi.
„Dacă vrem să facem o sinteză a studiului făcut în Miercurea Ciuc, putem spune că microorganisme, în special bacteriile vii, pot fi evidenţiate chiar şi în zăpada proaspătă care, foarte probabil, sunt lipite de particulele din aer şi cad odată cu fulgii de zăpadă şi aşa ajung pe sol, iar numărul şi diversitatea lor creşte odată cu timpul. Însă nu trebuie să fim prea miraţi, deoarece nici aerul din jurul nostru nu este steril. Noi am evidenţiat că şi în ianuarie, în Miercurea Ciuc, în medie pot fi cam 105 bacterii, respectiv 48 de mucegaiuri într-un metru cub de aer.”
Conform cercetătorului, creșterea numărului de microorganisme este cauzat de impuritățile din aer, care se depun pe zăpadă odată cu trecerea timpului.
Conform unui studiu realizat în 2016 în Canada, zăpada absoarbe chiar și după câteva ore o cantitate semnificativă de substanțe chimice care provin de la gazele de eșapament ale autoturismelor, care sunt cancerigene. Cercetătorii recomandă evitarea mâncatului zăpezii în zonele urbane.
Sursa: Agerpres
