Strategia Forestiera Nationala, elaborata de Ministerul Mediului si Padurilor, este privita cu neincredere de activistii de mediu.
Strategia este acum in faza de proiect si se afla in dezbatere interna la institutiile din subordinea Ministerului Mediului.
“Ca rezultate ale implementarii strategiei vrem sa ajungem sa plantam intre 10 000 si 20 000 hectare anual, pentru cresterea suprafetelor acoperite de padure. Asta inseamna sa ajungem la media europeana de 33 la suta suprafata impadurita”, a declarat secretarul de stat in Ministerul Mediului, Mugur Cozmanciuc.
Dezvoltarea fondului forestier ar urma sa fie corelata cu alte sectoare, printre care mediul, agricultura si dezvoltarea rurala, energia, educatia si turismul.
Potrivit Ministerului Mediului, ultima strategie pentru dezvoltarea sectorului forestier dateaza din anul 2010.
Ultimul inventar forestier este anterior anului 1989
Dupa finalizarea etapei de consultari interne, Ministerul Mediului si Padurilor va posta pe site-ul institutiei, spre dezbatere publica, Strategia Forestiera Nationala 2013-2022. Dar pana in acel moment, opinia publica nu are acces la documentul analizat in interiorul Ministerului Mediului. O asemenea situatie genereaza incertitudine si speculatii.
Cristian Lascu, redactor sef al National Geographic Romania, considera ca anuntarea unei noi Strategii Forestiere, de catre Ministerul Mediului, a fost doar un raspuns in fata “agitatiei” unor organizatii de mediu.
“Nu mi se pare nimic realist, nimic concret in acest proiect. In primul rand trebuie sa tinem sub control ritmul taierilor, atat cele legale cat si cele ilegale. Exista foarte mult braconaj asupra padurii, se taie mult mai mult decat ingaduie padurea”, avertizeaza Cristian Lascu (foto dreapta).
Potrivit acestuia, in Romania ar trebui sa se taie cel mult 14,5 milioane de metri cubi pe an, dar se distruge mult mai mult. “La taierile legale ar trebui sa adaugam 20-25 la suta taieri ilegale”, considera Cristian Lascu.
In opinia acestuia, orice Strategie forestiera ar trebui sa porneasca de la un “inventar forestier”, iar ultima evaluare de acest gen este mai veche de 20 de ani. Pe baza informatiilor provenite de la un alt expert de mediu, Ioan Secelean, Cristian Lascu sustine ca ultimul inventar forestier s-a intocmit in Romania in perioada anilor 1984 – 1987, iar rezultatele sale urmau sa-i fie prezentate lui Nicolae Ceausescu. Intrucat rezultatele au fost extrem de ingrijoratoare, silvicultorii n-au mai avut curaj sa i le prezinte sefului statului. Totusi, Nicolae Ceausescu avea anumite indicii despre situatia reala si a dispus reducerea cotei de taiere a padurilor cu circa 2-3 la suta.
Un nou inventar forestier ar fi singurul instrument care sa ateste adevarata situatie a padurii si sa reprezinte un punct de plecare pentru o Strategie Forestiera. Pana la intocmirea acestui inventar, datele statistice vehiculate sunt mult eronate. “Romania nu mai are 27 la suta din suprafata acoperita cu paduri. Avem terenuri cu destinatie forestiera raportate ca paduri, dar pe ele mai exista doar doua – trei tufisuri”, spune Cristian Lascu.
Raspunzand la solicitarea Green Report, Institutul National de Statistica a precizat ca suprafata totala a padurilor din Romania reprezenta, in anul 2011, 6.362.500 de hectare. Potrivit datelor INS, in anul 1990, Romania avea 6.252.300 hectare de padure.
In Romania se defriseaza trei hectare pe ora
Asemenea informatii sunt confirmate si de studiile organizatiilor internationale. Potrivit unui raport al Greenpeace Romania, in anii 2010-2011 in Romania s-au taiat 28.000 de hectare de padure pe an, adica trei hectare de padure pe ora.
Cele mai vaste suprafete defrisate se inregistreaza in judetele Suceava, Maramures, Harghita, Cluj si Arges.
In Romania, principalele institutii abilitate sa vegheze asupra padurilor sunt Inspectoratele Teritoriale pentru Regim Silvic si Vanatoare (ITRSV), subordonate Ministerului Mediului. Fiecare inspectorat are autoritate asupra mai multor judete. Reprezentantii ITRSV Cluj, pe care i-am consultat asupra acestui subiect, ne-au confirmat ca taierile ilegale exista.
Fenomenul nu ar fi atat de amplu, dar este periculos din cauza modului de lucru al “braconierilor”. Problema sesizata de reprezentantii ITRSV este ca hotii de lemne sacrifica arborii aflati la extremitatea padurii – acestia fiind cei mai accesibili, precum si pe cei mai sanatosi, adica mai usor de valorificat. Asemenea taieri ilegale afecteaza ulterior si padurea ramasa in picioare, in adancul ei.
Foto: ziare-pe-net.ro, agerpres.ro, trilulilu.ro
Comentariile tale pot fi postate aici
Citeste si:
