Organizațiile micilor fermieri și apicultori cer justiției să anuleze derogările autorităților privind folosirea de pesticide neonicotinoide, care sunt interzise în Uniunea Europeană, după ce au obținut deja suspendarea acestor acte.
Procesul a fost declanșat de Asociația Eco Ruralis, în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali, și de Federația Asociațiilor Apicole din România. Inițial cele două ONG-uri au cerut suspendarea ordinului prin care Ministerul Agriculturii (MADR) permitea, ca și în acest an, ca aceste substanțe să fie folosite în continuare în România și au câștigat, atât la Curtea de Apel Cluj, cât și în faza următoare la Înalta Curte de Casație și Justiție care s-a pronunțat la finalul lunii aprilie. În acest moment, Ministerul a depus un recurs care urmează să primească termen de judecată.
Între timp, cele două asociații au solicitat anularea ordinului prin care Ministerul Agriculturii permite folosirea în continuare a acestor pesticide, Instanța urmează să se pronunțe asupra excepțiilor, deci partea tehnică, pe 28 mai.
Reprezentanța Eco Ruralis, Ramona Duminicioiu, a explicat pentru Green Report că decizia de suspendarea fost foarte bine motivată de instanță.
„E o chestiune de legalitate pentru că avem trei directive europene, o decizie a Curtii Europene de Justitie care trebuie respectate. Sunt 12 ani în care Ministerul a abuzat de derogări, au făcut din excepții niște reguli și au creat o iluzie a legalității”,
a spus Duminicioiu, reamintind că actele normative ale UE interzic folosirea acestor pesticide.
Printre acuzele pe care Ministerul le-a adus asociațiilor a fost aceea că vor exista pagube imense și că blochează însămânțarea a 3 milioane de hectare. Duminicioiu subliniază însă că aceste cifre nu se regăsesc nici măcar în raportările oficiale ale Ministerului.
Potrivit Ramonei Duminicioiu, tratarea semințelor cu aceste substanțe este prezentată ca o metodă ecologică pentru că ele nu interacționează cu albinele. Însă acesta este un tratament preventiv și nu ar fi oportună o derogare pentru că aceasta este acordată doar pentru situații excepționale, adică atunci când apar dăunătorii (rățișoara porumbului și viermele sarmă).
„Ei tratează tot stocul de semințe, ceea ce e iresponsabil. Noi credem că au creat o rezistență în câmp”,
a completat reprezentanta asociației, ceea ce ar însemna că pe termen lung trebuie folosite pesticide din ce în ce mai toxice. În ceea ce privește dăunătorii, firmele din UE s-au reorientat și promovează produse legale, iar fermierii români ar trebui să folosească aceleași produse.
Motivarea Curții de Apel Cluj
Potrivit motivării Curții de Apel, Ministerul Agriculturii nu a adus argumente prin care folosirea pesticidelor ar fi un plus pentru siguranța alimentară.
„Nu pot fi primite apărările pârâtului Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale privitoare la caracterele excepţional (limitat în spaţiu ca aplicare) şi temporar al măsurilor de derogare aprobate, la siguranţa alimentară a României care ar fi impus adoptarea acestor decizii strategice (aspect nedovedit în cauză), respectiv cu privire la necesitatea utilizării, în absenţa acestor derogări, a unor substanţe mult mai poluante pentru mediu pentru eradicarea dăunătorilor de sol care depăşesc pragul economic de dăunare. Curtea constată că toate aceste apărări nu pot să înlăture îndoiala serioasă existentă asupra legalităţii actelor administrative atacate”, a motivat instanța.
„(…) implicaţiile de natură economică din perspectiva afectării producţiei sectorului agricol nu pot justifica adoptarea unui act vădit nelegal la nivel de aparenţă, reglementările unionale anterior prezentate menţionând că, atunci când se acordă autorizații pentru produse fitosanitare, obiectivul protejării sănătății umane și animale, precum și a mediului trebuie să primeze față de obiectivul îmbunătățirii producției vegetale”,
mai menționează judecătorii.
Ce sunt neonicotinoidele și de ce sunt periculoase
Pesticidele neonicotinoide sunt substanțe insecticide sintetice, inspirate din nicotină, care acționează asupra sistemului nervos central al insectelor, provocând paralizia și moartea acestora. Sunt sistemice – adică pătrund în toate părțile plantei, inclusiv în polen și nectar –, ceea ce le face extrem de eficiente, dar și periculoase pentru întreg ecosistemul.
Numeroase studii au demonstrat că neonicotinoidele afectează grav albinele și alte insecte benefice, reducând capacitatea de orientare, imunitatea și reproducerea coloniilor. Pe lângă polenizatori, aceste substanțe persistă în sol și apă, punând în pericol și alte organisme, inclusiv păsări insectivore, mamifere mici sau chiar oameni, prin bioacumulare.
Uniunea Europeană a interzis în 2018 utilizarea în aer liber a celor mai periculoase trei substanțe neonicotinoide – imidacloprid, clotianidin și tiametoxam – ca urmare a impactului grav asupra albinelor și a altor polenizatori. România a continuat însă să acorde derogări anuale. Ea a invocat nevoia de protejare a culturilor de porumb, floarea-soarelui sau sfeclă de zahăr. În spatele acestor decizii s-au aflat deseori presiuni din partea marilor asociații de fermieri, dar și interese comerciale internaționale.
O luptă inegală: fermieri mari vs. fermieri mici și apicultori
Derogările acordate de MADR în ultimii ani au fost criticate pentru lipsa de transparență și pentru favorizarea unui grup restrâns de mari fermieri, care reprezintă mai puțin de 1% din totalul exploatațiilor agricole din România. Organizații precum Eco Ruralis, WWF România și Romapis au atras atenția în repetate rânduri că politica MADR contravine interesului public și încalcă dreptul consumatorilor la un mediu sănătos. Neavând o altă soluție, acestea au apelat la instanța de judecată.
Apicultorii români, direct afectați de utilizarea acestor pesticide, au avertizat constant că populațiile de albine sunt în declin și că siguranța alimentară este amenințată de poluarea pe scară largă. Tot ei au fost în prima linie a luptei juridice, alături de ONG-uri care pledează pentru o agricultură durabilă.
Decizia Înaltei Curți confirmă nu doar interdicția de facto a neonicotinoidelor în România, ci și faptul că autoritățile nu mai pot eluda regulile europene prin derogări discutabile. Este o reafirmare a supremației dreptului european și a faptului că interesele comerciale nu pot prevala asupra sănătății oamenilor și a mediului.
CITEȘTE ȘI:
