Zonele protejate din muntii Romaniei sunt finantate sub “nivelul critic”, au declarat astazi, la Bucuresti, reprezentantii Asociatiei Administratiilor de Arii Naturale Protejate.
In Romania, Reteaua de Arii Protejate din Carpati numara 18 parcuri, majoritatea fiind subordonate Regiei Nationale a Padurilor.
In anul 2010, costurile operationale disponibile pentru acestea au fost de 2,71 milioane de euro. Necesarul de finantare ar fi fost de 4,78 milioane de euro conform “scenariului critic” si de 7,89 milioane de euro conform “scenariului optim”.
Asociatia Administratiilor de Arii Naturale Protejate, infiintata in anul 2011, are ca scop promovarea colaborarii intre administratiile zonelor protejate, precum si cautarea surselor financiare necesare functionarii acestora. O analiza financiara a situatiei zonelor protejate din Romania se realizeaza in acest moment, in cadrul unui proiect finantat de Fondul Global de Mediu (GEF), prin Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Pana acum s-a stabilit ca, din cauza subfinantarii, “nici jumatate din activitatile necesare de protectie si conservare nu pot fi realizate”. In urmatoarea etapa a proiectului se va calcula “valoarea economica a serviciilor aduse de ariile protejate economiei nationale”. O asemenea estimare va reprezenta o premiera in Romania.
Solutiile financiare gasite pentru parcurile din muntii Romaniei pot fi adaptate si pentru celelalte sapte tari strabatute de lantul carpatic – Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Polonia si Ucraina, a explicat, pentru Green Report, presedintele Asociatiei Administratiilor de Arii Naturale Protejate, Mircea Verghelet.
In tarile de pe alte continente, valoarea economica a zonelor protejate este determinata periodic, iar printre cele mai precise calcule sunt cele realizate in America de Sud. Calculele pornesc de la serviciile economice prestate in favoarea comunitatilor locale.
De exemplu, in Columbia, Parcul National Chingaza furnizeaza apa proaspata pentru capitala tarii, Bogota. Acest serviciu aduce statului columbian o economie de 5,4 milioane de dolari anual, intrucat nu mai este necesara purificarea apei provenite, eventual, din alte surse.
Conform aceluiasi procedeu, capitala Ecuadorului, orasul Quito, primeste intreaga sa apa potabila din zona protejata Condor Bioreserve, situata in Muntii Anzi.
Foto: www.ariiprotejate.eu
