Bucurestiul este singura capitala europeana care nu are statie de epurare a apelor uzate. In acest context, Capitala este una dintre marile surse de contaminare a Dambovitei si Dunarii. Amanata ani de zile, amenintata cu inchiderea din cauza problemelor tehnice inca dinainte de functionare, statia de la Glina ar putea deveni operationala din aceasta vara.
TEXT DE RALUCA PETRESCU
Statia de epurare de la Glina urmeaza sa intre in functiune, Etapa 1, in decursul acestui an. Proiectul este gestionat de Primaria Municipiului Bucuresti si reprezinta o investitie de aproape 100 de milioane de euro, una dintre cele mai mari din Europa destinate protectiei mediului.
In prezent, statia se afla in perioada de teste, fiind programata sa treaca in administrarea Apa Nova de la 1 iulie 2011. Chiar si asa, functionarea statiei, amanata de ani de zile, nu va rezolva decat o parte din problemele de mediu ale Capitalei si ale raului Dambovita.
Potrivit reprezentantilor Administratia Nationala ”Apele Romane” (ANAR), in aceasta etapa ”va fi pusa in functiune o treapta tertiara partiala, care asigura o epurare de 55% din debitul total evacuat pe timp uscat, restul fiind evacuat neepurat”.
Epurarea a jumatate din apele uzate care se varsa in Dambovita va reprezenta o provocare pentru compania Apa Nova Bucuresti, care va prelua obiectivul in administrare.
”Trebuie sa o aducem la nivelul pentru care a fost proiectata si pentru care s-au obtinut banii de la Uniunea Europeana si, atat cat este posibil, cu echipamentele existente acolo, sa o aducem intr-un stadiu in care sa-i amelioram performantele, astfel incat sa respectam documentele care au stat la baza finantarii acestui proiect european, respectiv sa epuram 50% din efluentul de ape uzate din Bucuresti”, a declarat directorul general al Apa Nova Bucuresti, Bruno Roche.
Valoarea investitiei pentru statia de epurare de la Glina ajunge la aproape 100 de milioane de euro, bani folositi doar pentru prima etapa. Constructia statiei a inceput in anii ’80.
In 2004, Comisia Europeana si Guvernul Romaniei au decis sa participe la cofinantarea proiectului si au incheiat un Memorandum de Finantare pentru alocarea de fonduri nerambursabile pentru “Reabilitarea Statiei de Epurare a Apelor Uzate Bucuresti – Etapa 1”.
Proiectul a fost reluat in anul 2007 si ar fi trebuit sa fie finalizat initial in decembrie 2009. Pe langa fondurile nerambursabile ISPA (Pre-Aderare) acordate de Comisia Europeana (59%), finantarea Etapei 1 este asigurata prin imprumuturile obtinute de la Banca Europeana de Investitii (27%) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (11%) de catre Primaria Municipiului Bucuresti si garantate de Guvernul Romaniei, precum si din fonduri de la bugetul de stat (3%).
Raul Dambovita, groapa de gunoi a Capitalei
Raul Dambovita era descris in secolul al XVIII-lea ca avand ape „dulci si curate“ de catre italianul Anton Maria del Chiaro, secretarul domnitorului Constantin Brancoveanu. Bucurestenii obisnuiau in acele vremuri sa se scalde fara teama in apele Dambovitei si sa pescuiasca. Astazi, raul care traverseaza Capitala este unul dintre cele mai poluate din Romania.
Potrivit reprezentantilor Administratiei Nationale ”Apele Romane”, de vina sunt, pe de o parte, lipsa statiei de epurare pentru apele menajere ale Bucurestiului, si, pe de alta parte, apele uzate ale localitatilor din jurul Capitalei, care sunt deversate in Dambovita sau in afluentii ei.
ANAR monitorizeaza impactul poluarii urbane asupra raului Dambovita pe trei tronsoane: inainte de intrarea in Bucuresti, in oras la statia de la Arcuda si la iesirea din Capitala, la Glina.
Primele trei tronsoane, adica pana la evacuarea de la Glina, au un potential ecologic specific corpurilor de apa puternic modificate.
Dupa evacuarea de la Glina, unde sunt deversate in rau mii de tone de apa poluata rezultate din activitati industriale si canalizare, apele se incadreaza in categoria cu cea mai proasta calitate, atat pentru indicatorii fizico-chimici, cat si pentru cei biologici si poluantii specifici.
La indicatorii chimici, cele mai mari depasiri se inregistreaza pentru fosfor (din ortofosfati), cu o valoare de 1,7 mg/l, fosfor total – 2,65 mg/l si azotul din amoniu – 15,4 mg/l, corespunzator unui potential ecologic moderat. In privinta metalelor grele, cea mai mare depasire se inregistreaza la zinc.
Larvele, singurele organisme vii din Dambovita
”Dupa evacuarea de la Glina, oxigenul dizolvat din apa este practic inexistent, prin urmare, nu putem sa vorbim de biodiversitate sau viata acvatica in raul Dambovita, nivelul de incarcare organica mentinandu-se pana la confluenta cu Argesul. Aici intalnim numai viermi si larve care se dezvolta numai in medii acvatice puternic poluate”, a explicat directorul general ANAR, Dávid Csaba. Dambovita va ramane un rau mort pana cand nu se va pune in functiune statia de epurare de la Glina si va cauza probleme localitatilor de pe malul raului prin mirosul insuportabil emanat de apa vascoasa.
”Chiar si dupa punerea in functiune definitiva a statiei de epurare, Dambovita, aval de Glina si pana la confluenta cu Argesul, va avea nevoie de cel putin 25 de ani sa se regenereze, dar comunitatea vietuitoarelor acvatice nu se va putea reface niciodata definitiv”, a precizat purtatorul de cuvant al ANAR, Ana-Maria Agiu.
Ape uzate filtrate de nisip, in Israel
Israelul se numara printre statele care dezvolta cele mai avansate tehnologii folosite in managementul apei, iar acest fenomen are loc intr-o tara care se confrunta cu un deficit hidric natural considerabil. Tocmai lipsa de apa a dus la crearea și dezvoltarea unora dintre cele mai sofisticate tehnologii, Israelul detinand recordul mondial in reutilizarea apelor uzate.
Shafdan, statia de epurare a apelor din deșertul Negev, sudul Israelului, una dintre poveștile israeliene de succes, trateaza anual 130 de milioane de metri cubi de ape uzate care provin din metropola Tel Aviv, procedeul folosit fiind acela de reincarcare a panzei freatice.
Apa uzata trece prin solul nisipos, se purifica și reincarca, in aproximativ 400 de zile, apele subterane, ca apoi sa fie pompata spre aproximativ 23.000 de hectare de culturi agricole din deșertul Negev. Investitia a fost subventionata de statul israelian, girat de Mekorot, compania nationala de apa din Israel, și a avut o valoare de 128 de milioane de euro. Gradul de epurare este foarte ridicat, apele tratate putand fi utilizate pentru orice tip de cultura fara niciun risc pentru sanatatea oamenilor.
„Am testat peste 600 de tehnologii la Mekorot. Dintre acestea, am ales 20”, a declarat, pentru „Green Report”, Booky Oren, fostul director al Mekorot și președintele Expozitiei de tehnologii „verzi” WATEC 2011, care va avea loc in Israel in toamna acestui an.
Compania israeliana furnizeaza 90% din consumul de apa potabila din Israel. Mekorot are in administrare 3.000 de instalatii, in toata tara, care sunt destinate aprovizionarii cu apa, controlului calitatii apei, epurarii apelor uzate ori desalinizarii, și se considera o companie „verde”, deoarece protejeaza resursele de apa ale Israelului, previne contaminarea acestora și le administreaza sustenabil.
