Activitățile umane au un impact tot mai mare asupra planetei și, astfel, cresc riscul de a declanșa schimbări dramatice în condițiile generale ale planetei, dar și stabilitatea Pământului și capacitatea de a susține civilizația, arată un nou studiu publicat de ScienceDaily.
Timp de peste 3 miliarde de ani, interacțiunea dintre viață (reprezentată de limita planetară, Integritatea Biosferei) și climă au controlat condițiile generale de mediu de pe Pământ. Activitățile umane, cum ar fi înlocuirea naturii cu alte utilizări ale terenurilor, modificarea cantității de apă din râuri și din sol, introducerea de substanțe chimice sintetice în mediu, precum și emisia de gaze cu efect de seră în atmosferă, influențează aceste interacțiuni.
Respectarea și menținerea interacțiunilor din sistemul Terrei astfel încât să rămână similare cu cele care au controlat condițiile de pe Pământ în ultimii ~12.000 de ani sunt critice pentru a asigura că activitățile umane nu declanșează schimbări dramatice în condițiile Pământului – schimbări care ar putea scădea, probabil, capacitatea Pământului de a susține civilizațiile moderne.
Cele nouă „limite planetare” reprezintă componente ale mediului global care reglementează stabilitatea și habitabilitatea planetei pentru oameni. Gradul de încălcare a nivelurilor limită de siguranță este cauzat de activitățile umane care afectează aceste componente. Cadrul limitelor planetare aplică cea mai recentă înțelegere științifică a funcționării sistemului Terrei pentru a identifica un „spațiu de funcționare sigur” pentru umanitate prin stabilirea limitelor pentru măsura în care activitățile umane pot influența procesele critice fără a exista riscul de a declanșa schimbări ireversibile în condițiile de pe Pământ care ne susțin.
Pentru prima dată, sunt prezentate metrici pentru toate limitele. Șase dintre aceste limite sunt depășite, iar depășirea crește pentru toate limitele cu excepția degradării stratului de ozon al Pământului. Un accent global pe schimbările climatice nu este suficient. Dezvoltarea modelelor de sistem terestru care reproduc în mod corect interacțiunile dintre limite, în special între Climă și Integritatea Biosferei, este o prioritate urgentă.
Studiul, publicat în Science Advances, reprezintă a treia actualizare a cadrului efectuată de douăzeci și nouă de oameni de știință din opt țări diferite.
„Tensiunea arterială a Pământului” este prea mare
Trendul de creștere a încălcării limitelor este îngrijorător, explică Katherine Richardson, profesor la Globe Institute, lider al Centrului de Știință a Sustenabilității de la Universitatea din Copenhaga și lider al studiului:
„Depășirea a șase limite în sine nu implică neapărat că va urma o dezastu. Este un semnal de avertizare clar. O putem privi ca pe tensiunea arterială. O tensiune arterială peste 120/80 nu garantează un atac de cord, dar crește riscul unuia. Prin urmare, încercăm să o reducem. Pentru noi și pentru copiii noștri, trebuie să reducem presiunea asupra acestor șase limite planetare.”
Una dintre concluziile importante ale studiului este că este necesară o mai mare atenție acordată interacțiunilor dintre limite:
„Concentrarea asupra schimbărilor climatice cauzate de om nu este suficientă dacă vrem să protejăm sistemul Pământului de daune ireversibile„, spune Johan Rockström, directorul Institutului Potsdam pentru Impactul Climatic (PIK) și inițiatorul cadrului în 2009.
„Pe lângă schimbările climatice, integritatea biosferei este a doua pilă de stabilitate a planetei noastre. Cercetarea noastră arată că mitigarea încălzirii globale și salvarea unei biosfere funcționale pentru viitor trebuie să meargă mână în mână„, subliniază coautorul Wolfgang Lucht, șeful Departamentului de Analiză a Sistemului Terestru al PIK.
Utilizarea biomasei afectează biodiversitatea
Necesitatea de a respecta limita schimbării de uz al terenului pune accent pe creșterea utilizării globale a biomasei ca alternativă la cărbune, petrol și gaz. Biomasa este produsă prin fotosinteză, procesul prin care plantele transformă energia solară în energie care poate fi utilizată de alte organisme vii și, astfel, furnizează energia care susține biodiversitatea.
„Studiul nostru arată că oamenii apropie echivalentul a aproximativ 30% din energia care era disponibilă pentru a susține biodiversitatea înainte de Revoluția Industrială„, explică Richardson.
„Cu siguranță, eliminarea unei astfel de cantități de energie care altfel ar fi fost disponibilă naturii trebuie să fie un factor care contribuie la pierderea biodiversității. Prin urmare, propunem adoptarea Aproprierii Umane a Producției Primare Netă (HANPP), adică utilizarea biomasei, ca una dintre cele două metrici atunci când evaluăm impactul uman asupra biodiversității.”
Sunt necesare modele mai bune ale sistemului Pământului
„Un lume care se dezvoltă în limitele stabilite de știință este singura cale de a naviga în situația actuală, cu riscuri în creștere, potențial catastrofice, la nivel planetar. Recunoaștem deja acest lucru în cazul schimbărilor climatice, unde Acordul de la Paris a adoptat limita planetară referitoare la climă de a menține limita de 1,5°C. Similar, lumea a acceptat limita planetară referitoare la biodiversitate, când a fost stabilită la COP15 Montreal-Kunming din 2022, pentru a opri și inversa pierderea biodiversității pe uscat și în ocean„, afirmă Johan Rockström și continuă:
„Studiul nostru arată, totuși, că aceasta este departe de a fi suficient. Știința limitelor planetare oferă o ‘ghid pentru acțiune’ dacă cu adevărat dorim să asigurăm prosperitatea și echitatea pentru toți pe Pământ, și acest lucru depășește cu mult doar aspectele legate de climă, necesitând modele noi ale sistemului Pământului și analize, precum și eforturi sistematice de protejare, recuperare și refacere a rezilienței planetare.”
„Sperăm că acest nou studiu va servi ca un semnal de alarmă pentru mulți și va spori concentrarea comunității internaționale asupra necesității de a limita impactul nostru asupra planetei pentru a păstra și proteja condițiile Pământului care permit societăților umane avansate să prospere”, mai spune Katherine Richardson.
Citește și: Politicile privind schimbările climatice, tergiversate de calcule politice
