Speciile alogene invazive reprezintă una dintre cele 5 cauze majore ale pierderii biodiversității în Europa și în întreaga lume. Este vorba de plante și animale care sunt introduse accidental sau deliberat ca urmare a intervenției umane într-un mediu natural în care nu se găsesc în mod normal. Acestea reprezintă o amenințare majoră pentru plantele și animalele indigene din Europa, provocând daune estimate la 12 miliarde euro pe an economiei europene.
În mediul european există cel puțin 12.000 de specii alogene, 10-15 % dintre acestea fiind invazive. Speciile alogene invazive pot provoca dispariția la nivel local a speciilor indigene, de exemplu prin concurența pentru resurse limitate, cum ar fi alimentele și habitatele, prin împerecherea speciilor alogene cu speciile indigene sau prin răspândirea de boli. Acestea pot afecta funcționarea unor ecosisteme întregi, compromițându-le capacitatea de a furniza servicii valoroase, cum ar fi polenizarea, reglarea cursului apei sau controlul inundațiilor. De exemplu, viespea asiatică, introdusă din greșeală în Europa în 2005, atacă albinele melifere autohtone, reduce biodiversitatea insectelor indigene locale și afectează serviciile de polenizare în general.
Speciile alogene invazive au adesea un impact economic semnificativ, reducând randamentul în agricultură, silvicultură și pescuit. De exemplu, ctenoforele americane (Mnemiopsis leidyi), care au fost introduse accidental în Marea Neagră, au cauzat o scădere bruscă a nu mai puțin de 26 de stocuri comerciale de pește din Marea Neagră, printre care hamsia și macroul. Speciile invazive pot provoca pagube infrastructurii, pot obstrucționa transportul sau pot reduce disponibilitatea surselor de apă prin blocarea căilor navigabile sau prin colmatarea conductelor industriale de apă.
Speciile alogene invazive pot reprezenta, de asemenea, o problemă majoră pentru sănătatea umană, declanșând alergii grave și probleme cutanate (de exemplu, arsurile cauzate de crucea-pământului) și acționând ca vectori ai agenților patogeni periculoși și ai bolilor (de exemplu, transmiterea bolilor la animale și la oameni de către câinele enot).
Măsuri juridice împotriva României și altor 14 state membre pentru a intensifica prevenirea și gestionarea speciilor alogene invazive
Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia nu au reușit să stabilească, să pună în aplicare și să comunice Comisiei, până în iulie 2019, planurile lor de acțiune în temeiul Regulamentului 1143/2014 pentru a aborda cele mai invazive specii alogene invazive de interes pentru Uniune. Aceste specii cauzează daune atât de importante pentru mediu și pentru sănătate, încât justifică adoptarea de măsuri aplicabile în întreaga Uniune.
Procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate împotriva Bulgariei, Greciei și României se referă, de asemenea, la neinstituirea unui sistem de supraveghere a speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune; termenul pentru această etapă a expirat în ianuarie 2018. În plus, Comisia solicită Greciei și României să instituie structuri pe deplin funcționale care să efectueze controalele oficiale necesare pentru a preveni introducerea intenționată în Uniune a speciilor alogene invazive.
