Majoritatea covârșitoare a românilor consideră că natura nu este protejată suficient în țara noastră, iar mulți nu au încredere în instituțiile de mediu implicate în acest domeniu, Ministerul Mediului și Romsilva – având parte de o încredere foarte scăzută.
Federația Coaliția Natura 2000, împreună cu IRES au realizat în perioada 2021-2022 o cercetare sociologică pentru a afla percepția locuitorilor din arii protejate din România asupra conservării, administrării și a legislației de mediu din România.
Rezultatele preliminare ale studiului arată o problemă de încredere în instituțiile de mediu:
- 9 din 10 participanți la studiu consideră că natura nu este protejată suficient în România, în timp ce doar 3% spun că este protejată suficient, iar 6% nu știu ce răspuns să ofere.
- Entitățile implicate în problematica protecției mediului care se bucură de o imagine pozitivă în rândul celor mai mulți dintre respondenți sunt organizațiile sau asociațiile de mediul non-guvernamentale din România – 66% dintre participanții la studiu au o părere bună sau foarte bună despre acestea, iar 22% au o opinie neutră.
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor se bucură de o imagine pozitivă în rândul a doar 14% dintre intervievați, în timp ce 43% au o părere nici bună, nici proastă despre această instituție, iar 34% au o părere proastă sau foarte proastă.
- Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) este instituția cu cea mai redusă notorietate în rândul intervievaților, precum și cea cu cea scăzută cotă de opinii pozitive –8% dintre intervievați, în timp ce 37% au o opinie neutră, iar 15% o opinie negativă.
- Doar 23% dintre respondenți au o părere bună sau foarte bună despre administratorul ariei protejate, 44% o opinie neutră și 11% o opinie negativă, în timp ce 21% nu oferă un răspuns; în același timp, doar 15% au o părere bună despre ROMSILVA, 39% o părere neutră și 7% o opinie negativă.
- 86% dintre participanții la studiu sunt de părere că populația ce locuiește în zona unei arii protejate nu este suficient consultată atunci când se impun restricții în zona respectivă, în timp ce doar 4% cred că acest lucru se întâmplă, iar unul din zece intervievați nu dă un răspuns.
- Majoritatea intervievaților văd o implicare redusă sau inexistentă a autorităților statului în protecția plantelor, animalelor sălbatice, a pădurilor, apelor, pajiștilor, peșterilor și peisajului, în promovarea măsurilor de protecție a mediului, dar mai ales în educarea populației cu privire la protejarea naturii, unde doar 7% dintre persoanele intervievate consideră că autoritățile statului se implică în foarte mare sau mare măsură.
- Aproximativ jumătate (51%) dintre persoanele care știu că locuiesc în zona unei arii protejate spun că, pentru ei înșiși, acest lucru este mai degrabă neutru, în timp ce 43% spun că este un lucru bun, iar 5% că este un lucru mai degrabă rău.
- Principalele avantaje ale locuirii în proximitatea unei arii protejate, așa cum sunt identificate de respondenții care știu că sunt în această situație, sunt: poluarea redusă/ aerul curat (29%), turismul (21%) și oportunitățile economice sau de afaceri (18%).
- Aproximativ un sfert (26%) dintre cei ce știu că locuiesc în zona unei arii protejate declară că au proprietăți în interiorul acesteia. Dintre aceștia, 41% spun că există interdicții pe terenurile lor din cauza ariei protejate. Dintre aceia care spun că există astfel de restricții, 72% le consideră excesive, 14% potrivite, iar alți 14% insuficiente.
- 72% dintre acești respondenți spun că se întâmplă ca animalele sălbatice să intre în localitatea lor. La respondenții din parcuri naturale, se menționează cel mai frecvent vulpi (100%), căprioare (83%) sau mistreți (81%). 49% dintre aceștia spun că se întâmplă, în general, ca prezența acestor animale să afecteze culturile agricole pe care le dețin sau gestionează, 43% să reprezinte o amenințare pentru animalele domestice, iar 21% că se întâmplă să reprezinte un pericol pentru viața lor sau a altor oameni din localitate. La eșantionul dintr-un parc național, se menționează și prezența ursului.
- Raportat la felul în care locuitorii din zonele ariilor protejate folosesc resursele naturale din zonă, cele mai frecvent menționate activități sunt culesul ciupercilor și al fructelor de pădure (câte 57% din totalul participanților la sondaj), culesul plantelor medicinale (55%), cositul și adunatul fânului (44%), adunarea lemnelor de foc (39%).
- 61% dintre respondenți sunt de părere că ar trebui să se acorde avantaje sau facilități oamenilor cărora le sunt interzise activități în aria protejată, mai precis compensații financiare (42%), subvenții (25%) sau facilități fiscale (13%).
- 85% dintre participanții la studiu declară că ar accepta restricții legate de utilizarea resurselor naturale dacă ar ști că aceste restricții contribuie la menținerea unui mediu sănătos pentru viitoarele generații.
Se constată o diferență semnificativă de percepție între zonele cu protecție mult mai strictă (parcuri naționale – unde se observă un grad de acceptare mai mic al ariei protejate) și cele cu un regim de proctecție mai puțin sever (parcuri naturale, rezervații naturale), potrivit cercetătorilor.
Rezultatele relevă faptul că regiunile foarte dezvoltate din punct de vedere al accesibilității, resurselor și turismului sunt mai tolarente cu regimul de arie protejată, în timp ce comunitățile mai izolate, din zone cu restricții complexe nu se bucură de avantajele de a trăi într-o arie protejată. Coalița Natura 2000 va publica rezultatele finale ale studiului până la sfârșitul anului 2022.
Citește și: Nivelurile de dioxid de carbon din atmosferă nu au mai fost atât de ridicate de milioane de ani
Curs de perfecționare a abilităților de toaletare a arborilor pentru angajații PMB
