Green Report lansează un serial despre calitatea aerului din orașe și încearcă să răspundă la mai multe întrebări: cine sunt marii poluatori? Cum măsurăm calitatea aerului? Care sunt efectele poluării asupra sănătății fizice și psihice? Cât de multe ne pasă de ceva ce nu putem simți? Care sunt soluțiile ca să ne bucurăm de un aer curat?
Smogul de deasupra Bucureștiul, pe 2 martie. Foto: Ciprian Muntele
Am locuit în Manila un an și două luni și am decis să ne mutăm înapoi în România după o vizită acasă, cam la jumătatea perioadei. După ce, în capitala Filipine, verificam aplicațiile atunci când voiam să deschid geamul, purtam mască și dacă făceam doi pași pe jos și savuram micul dejun admirând smogul gri de peste clădiri, aerul din București mi s-a părut de munte – fără nicio exagerare.
Manila, Filipine, februarie 2019
Am inspirat profund deseori în cele trei săptămâni petrecute acasă, iar când m-am întors în Manila m-a lovit, încă de la ieșirea din aeroport, aerul greu, cu miros de metal (am scris pe larg despre poluarea de acolo într-un alt serial). Am decis, așadar, să ne mutăm înapoi în București în noiembrie 2019, pentru aerul de munte.
Doar că, la scurt timp, Facebook-ul a început să-mi arate altă realitate. Mă dezobișnuisem să consult aplicațiile, însă vedeam postări despre niveluri record de poluare. Hărțile aplicațiilor s-au făcut verzi în vacanța de Crăciun, apoi s-au făcut roșii din nou.
19 decembrie 2019. Foto: aerlive.ro
M-am întrebat atunci de ce nu se agită mai mult oamenii dincolo de online, cum de își văd liniștiți de viață? Oare și ei, ca și mine, nu verificau aplicațiile și, dacă nu simțeau nimic, nu erau îngrijorați? Cine poluează aerul, în special noaptea, când traficul e aproape inexistent? Avem dovezi că aerul poluat ne afectează sănătatea fizică și psihică? Care sunt soluțiile să ne bucurăm de o calitate mai bună a aerului?
De când am început să mă uit mai cu atenție la problemă, au tot fost, regulat, vârfuri de poluare. Calitatea aerului s-a îmbunătățit abia recent, când am fost nevoiți cu toții să stăm în case, ca măsură de precauție privind răspândirea coronavirusului. Ministerul Mediului a spus chiar zilele trecute că ne bucurăm, în Capitală, de un aer ca la munte, comparând valorile unei stații de măsurat calitatea aerului din centrul Bucureștiului cu unele de la altitudini mari.
Însă această perioadă se va termina, vom reveni la viețile și obiceiurile noastre, vom deschide larg geamurile dimineața, vom merge pe jos la serviciu, ne vom plimba câinii și vom sta în mașini, bară la bară, la ore de vârf. Un studiu al Organizației Mondiale de Sănătate a arătat că speranţa de viaţă a unui locuitor al Bucureştiului, cu vârsta mai mare de 30 de ani, este mai redusă cu 22 de luni din cauza poluării aerului. Iar altul, că persoanele care trăiesc timp mai îndelungat în locuri poluate sunt mai vulnerabile în fața virusurilor. De aceea încercăm să găsim răspunsuri acestor întrebări, în săptămânile următoare.
