Planul de amenajare a teritoriului al Guvernului sârb continuă „business as usual” și ignoră complet unele dintre cele mai presante probleme ale țării, pentru a justifica șase noi centrale electrice pe bază de combustibili fosili. Planul are implicații dezastruoase pentru calitatea aerului și sănătatea din țările vecine, însă Belgradului nu pare să-i pese prea mult de ceea ce cred ele. Publicul interesat din România are la dispoziție până la 1 iulie pentru a trimite comentarii.
În martie 2020, Guvernul sârb a organizat consultări publice cu privire la Planul de amenajare a teritoriului țării pentru perioada 2021-2035. Potrivit raportului de evaluare strategică de mediu (SEA) al Planului, acesta își propune „realizarea obiectivelor naționale de dezvoltare teritorială în ciuda diferitelor provocări, inclusiv depopularea, urbanizarea, dispariățile regionale, dezvoltarea rurală, degradarea mediului, infrastructura tehnică și utilizarea insuficientă sau neproductivă a capitalului teritorial disponibil.”
Așadar, scopul declarat al acestuia nu este de a rezolva aceste provocări, ci de a dezvolta în continuare diferite proiecte în toate sectoarele economiei în ciuda acestora.
Ce planuri are Serbia
Astfel se explică de ce Planul de amenajare prevede, printre altele, construirea centralelor pe bază de lignit sau gaze fosile, cum ar fi: Novi Kovin (putere instalată estimată la 700 MW); Štavalj (putere instalată estimată la 300 MW); Кostolac B3 (putere instalată estimată la 350 MW); TE-TO Novi Sad (putere instalată estimată la 340 MW); TENT B3 (putere instalată estimată la 750 MW); Kolubara B (puterea instalată de 2 x 375 MW), în ciuda contribuției lor bine cunoscute la schimbările climatice, degradarea mediului și condițiilor de trai ale comunităților din apropierea lor.
De asemenea, Planul propune instalarea de echipamente de desulfurare și alte măsuri de reducere a poluării la centralele electrice existente pe cărbune, prezentate drept măsuri de protecție noi, orientate spre viitor, chiar dacă acestea constituie o obligație legală de la intrarea în vigoare a Directivei privind instalațiile mari de ardere în 2018, pe care Serbia a încălcat-o constant. În acest sens Secretariatul Comunității Energiei a lansat recent o procedură de infringement împotriva Serbiei.
Ce poate face societatea civilă din România
Procesul de elaborare a Planului de amenajare a teritoriului a continuat cu o a doua versiune a acestuia, publicată în toamna anului 2020, iar evaluarea strategică de mediu (SEA) a Planului este supusă în prezent consultării transfrontaliere. Publicul interesat din România are la dispoziție până la 1 iulie pentru a trimite comentarii, în ciuda faptului că raportul SEA a fost distribuit doar în limba engleză, iar Planul de amenajare propriu-zis nu a fost deloc pus la dispoziția publicului. Planul de amenajare a teritoriului este de fapt obiectul consultării, astfel încât prezentarea doar pe jumătate a informațiilor nu îndeplinește cerințele pentru o consultare publică eficientă într-o procedură transfrontalieră și transformă întregul exercițiu într-unul cu un grad considerabil de superficialitate.
Participarea societății civile din România este cu atât mai importantă, cu cât multe dintre proiectele prevăzute în Plan vor avea efecte transfrontaliere grave și ireversibile asupra mediului și sănătății populației, dacă acest document va fi finalizat și aprobat. Asociația Bankwatch România a transmis comentarii și solicită și altor grupuri din societatea civilă de la nivel național să facă același lucru. În comentariile pe care le-a depus, Bankwatch România solicită ca toate proiectele pe bază de combustibili fosili să fie eliminate din Plan, ca sursele de poluare cu mercur asupra corpurilor de apă să fie monitorizate și raportate în Serbia (deoarece România înregistrează concentrații mari de mercur în apele de la graniță), iar problemele cu tratarea apelor industriale sunt evidențiate in Raportul SEA, și ca echipamentele de reducere a poluării să fie utilizate (acolo unde există) sau instalate la centralele electrice pe cărbune existente.
Impactul de mediu al Serbiei asupra regiunii
Raportul evaluării strategice de mediu arată că 10 din cele 39 de soluții propuse vor avea impact negativ de mediu, dar nu oferă recomandări pentru îmbunătățirea sau înlocuirea lor. O parte din aceste așa-zise soluții pentru dezvoltarea teritorială care au fost evaluate cu impact cumulat semnificativ și care intră în conflict cu scopul evaluării strategice sunt: „siguranța aprovizionării cu cărbune”, „creșterea producției de energie din combustibili lichizi și gazoși și din energia geotermală”, „extinderea exploatărilor de cărbune din bazinele Kolubara și Kostolac”, „construirea de noi capacități termo-electrice” și „reconstrucția și construcția de microhidrocentrale”.
Este limpede ca lumina zilei că toate aceste proiecte vin în contradicție cu angajamentele luate de Serbia și Agenda verde pentru Balcanii de Vest față de Acordul de la Paris, dar și cu planurile de decarbonizare ale Uniunii Europene pentru 2030, având în vedere că Serbia aspiră să adere până atunci.
În viitorul apropiat și Tratatul Comunității Energiei va introduce noi reglementări privind calitatea aerului, dar Serbia pare că nu are vreo intenție să rezolve această problemă. Proiectele planificate pentru creșterea capacităților energetice pe bază de lignit, care depășesc cu mult capacitățile planificate pentru închidere, vor îngreuna atingerea unei bune calități a aerului (dar și a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră) de către țările vecine.
În 2019, a fost realizată, în baza datelor colectate în 2016, o primă modelare a emisiilor de oxizi de sulf, oxizi de azot și pulberi în suspensie provenite de la termocentralele pe cărbune din Balcanii de Vest și impactul lor transfrontalier asupra sănătății. În fiecare an, 3906 de decese premature din întreaga Europă pot fi atribuite termocentralelor pe cărbune de aici, în timp ce costurile de sănătate ajung la 3 miliarde de euro. România este printre cele mai afectate țări vecine, cu 380 de decese premature – din care 198 provocate doar de termocentralele din Serbia și o povară financiară asupra bugetului public de 0,5-1,1 miliarde de euro anual. Situația nu s-a schimbat din 2016. Singurul proiect pentru desulfurare care a fost finalizat la termocentrala Kostolac B abia a funcționat, în timp ce emisiile au fost de fapt în creștere în Serbia. Un video care folosește modelarea atmosferică arată că substanțele poluante pot călători mii de kilometri dincolo de granițele Serbiei.
În lipsa unor măsuri și acțiuni concrete care să reducă impactul transfrontalier al sectorului energetic sârb, solicitarea noastră este ca raportul SEA să fie respins de autoritățile române și facem apel către organizații din societatea civilă să se alăture acestui demers.
DESPRE AUTOR: IOANA CIUTĂ
Ioana Ciută este Președinta Asociației Bankwatch România și coordonatoarea campaniei Cărbune în Balcani a CEE Bankwatch Network, care se concentrează pe oprirea construcției de noi termocentrale pe bază de cărbune în Balcanii de Vest. Ea lucrează îndeaproape cu grupurile membre și cu parteneri din Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Macedonia, oferind suport campaniilor naționale, dar și susținând politici de mediu mai stricte la nivel regional.
