”Prin ce altceva s-ar explica dublarea prețului de materie primă pentru fabricile de peleți în cursul anului 2013 sau închiderea unor unități din lipsă de materie primă, dacă nu printr-un declin al sectorului de biomasă?”, se întreabă retoric reprezentanții companiei KWG – Salcie Energetică.
Potrivit acestora, sectorul de biomasă în România a înregistrat un declin în ultimii opt ani, iar acest fapt este interpretat în diferite forme, ceea ce creează confuzie și nesiguranță în rândul investitorilor. Utilizatorii industriali, în special cei mari, suferă din cauza lipsei de biomasă, necesară funcționării lor.
Soluția o reprezintă, susțin reprezentanții KWG, acoperirea unei părți din necesarul de biomasă cu biomasă cultivată, rezultând astfel un câștig pe mai multe niveluri.
Biomasa silvică,
în scădere dramatică
În perioada ultimilor 20 de ani, din cauza exploatării excesive a pădurilor și a distrugerii acestora, precum și a efectului crizei mondiale, aportul biomasei silvice a scăzut dramatic. A crescut utilizarea de biomasă rezultată din deșeuri agricole, dar aceasta nu a putut compensa diferența cu care s-a redus biomasa silvică, nici din punct de vedere calitativ, și nici cantitativ. Paralel cu acest fenomen a crescut exponențial consumul de biomasă, în special cel pe bază lemnoasă, prin apariția capacităților de producție de brichetare, de pelețizare, și mai nou centralele electrice de cogenerare de înaltă eficiență pe biomasă, unități care consumă peste 100.000 to/an tocătură de biomasă”, a explicat, pentru Green Report, Sándor Benko, director KWG – Salcie Energetică.
Energia din biomasă,
contorizată în SEN din 2013
Pentru prima dată, Transelectrica a început să contorizeze distinct energia produsă în centrale electrice care funcționează pe bază de deșeuri vegetale în august 2013. În prezent, 0,5% din energia României este produsă în acest tip de centrale.
În 2 august 2013, o cantitate de energie din biomasă de 33 de MW era livrată în Sistemul Energetic National (SEN). Centralele pe biomasă livrau și până în 2013 energie în SEN, însă nu erau dispecerizabile, din cauza prevederii ca numai unitățile de peste 10 MW să aibă acest statut. O schimbare a legii a permis și dispecerizarea centralelor cu capacități mai mari de 5 MW.
În România, ținând cont de faptul că sunt peste 2,5 milioane hectare de teren în paragină, din diferite motive, din care aproximativ 500.000 hectare sunt terenuri cu umiditate ridicată, care nu sunt bune pentru cultură de cereale, dar foarte bune pentru culturi de sălcii, și având în vedere obligațiile asumate de România privind acoperirea consumului de curent electric în proporție de 20%, cu curent electric ”curat”, avem speranța că se va da o importanță mai accentuată utilizării biomasei”, a subliniat Sándor Benko.
