Un studiu recent a demonstrat că în timpul anilor mai secetoşi concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă creşte rapid deoarece plantele îşi reduc procesul de fotosinteză și, deci, absorb mai puțin CO2.
Potrivit unui studiu mai vechi, ecosistemele terestre absorbeau, în medie, 30% din emisiile antropogene de CO2, temperând astfel creşterea concentraţiei de CO2 din atmosferă. Însă noul studiu, realizat de o echipă de cercetători elvețieni, a plecat de la ideea că plantele au nevoie de apă pentru a se dezvolta. În perioadele de secetă, când solul devine arid, acestea îşi reduc procesul de fotosinteză şi respiră mai puţin pentru a economisi apa şi a-şi conserva ţesuturile. Drept consecinţă, plantele nu mai sunt capabile să capteze CO2 din aer, iar o cantitate mai mare din acest compus rămâne în atmosferă.
Pentru a măsura impactul secetei la nivelul întregii planete, din punctul de vedere al dioxidului de carbon, cercetători de la ETH Zurich au utilizat tehnologia inovatoare din satelit, care măsoară schimbările extrem de mici în câmpul gravitaţional al Pământului din ultimii ani. Astfel, oamenii de știință au constatat că unele mici perturbaţii ale câmpului gravitaţional sunt cauzate de schimbările survenite la nivelul depozitelor de apă.
Când o anumită zonă este afectată de o secetă majoră, masa de apă scade şi, prin urmare, gravitaţia devine uşor mai slabă în regiunea respectivă. Astfel de variaţii sunt atât de mici încât sunt imperceptibile pentru oameni. Însă, prin intermediul măsurătorilor din satelit, oamenii de ştiinţă pot estima schimbările de amploare la nivelul depozitelor de apă cu o precizie de aproximativ patru centimetri oriunde pe planetă.
Folosindu-se de aceste observații din satelit, cercetătorul Vincent Humphrey, autorul studiului, și colegii săi au putut măsura impactul secetei asupra fotosintezei și a respirației ecosistemelor. Oamenii de știință au comparat schimbările anuale ale masei totale de apă de pe toate continentele cu rezultatele măsurătorilor la nivel global ale creşterii de CO2 din atmosferă şi au constatat că în anii cei mai arizi, cum a fost 2015, ecosistemele naturale au eliminat aproximativ 30% din carbonul prezent în atmosferă în comparaţie cu un an obişnuit. Ca urmare, concentraţia de CO2 a crescut mai rapid în 2015 spre deosebire de anii obişnuiţi.
Pe de altă parte, în timpul celui mai umed an înregistrat până acum, în 2011, concentraţiile de CO2 din atmosferă au crescut într-un ritm mult mai lent datorită vegetaţiei sănătoase.
„Acum, că majoritatea țărilor din lume au fost de acord să limiteze emisiile de dioxid de carbon, ne confruntăm cu provocarea de a monitoriza emisiile de dioxid de carbon produse de activitatea oamenilor la un nivel de acuratețe mult mai mare decât până acum”, a declarat Vincent Humphrey.
